X

CUTREMURĂTOR: O româncă nu a vrut să avorteze și a fost ucisă de tatăl copilului

Irina Bacal avea 20 de ani

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Irina era însărcinată în luna a şasea când a fost ucisă de iubitul ei, Mihail Savciuc, pentru că nu a făcut avort. Tânărul de 19 ani a lovit-o cu o piatră până a lăsat-o fără suflare, apoi a ascuns cadavrul într-o pădure. Irina purta în pântece pruncul lui Mihail.

Un tânăr moldovean, Mihail Savciuc, care studia în Italia, și-a omorât iubita însărcinată, originară și ea din Republica Moldova. Crima a avut loc într-o duminică, pe 19 martie 2017. Disparţia Irinei Bacal a fost anunţată de mama fetei marţi.

Potrivit presei italiene, băiatul i-ar fi spart fetei capul cu o piatră, după ce s-au luat la ceartă. Irina, care avea 20 de ani, era însărcinată în luna a șasea şi copilul era al lui Mihail. Acesta nu dorea însă ca Irina să nască şi cum fata a vrut copilul, tânărul a luat-o la bătaie. A lovit-o în cap cu o piatră, până a ucis-o.

Apoi i-a ascuns cadavrul pe malul unui pârâu, într-o pădure, sub nişte crengi. Poliţia l-a prins când Mihail a vândut la amanet bijuteriile fetei, pentru 80 de euro.

Curtea de Apel din Veneţia a dat marţi sentinţa definitivă pentru tânărul moldovean şi a păstrat decizia tribunalului, condamnare la 30 de ani de închisoare. Totodată, mama Irinei va primi o despăgubire de 200.000 de euro, iar sora acesteia 80.000 de euro.

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

10 comentarii

  1. 30 de ani pentru două crime…. nimic nu poate rascumpara cele două vieți pierdute…
    Pentru ca nu a vrut sa facă avort, mama s-a mantuit.
    Dar, imi pun intrebarea ce se intampla cu sufletelul copilasului din pantece care a murit nebotezat? Ce zic Sfintii Parinti si invatatura noastră Ortodoxă in aceste cazuri?
    Multumesc anticipat pentru raspuns.

    1. În capitolul 153 al Pravilei lui Matei Basarab, se menționează următorul lucru despre copiii nebotezați: “Iar câți coconi ai creștinilor sau păgânilor mor nebotezați, aceia nu merg nici în împărăția cerurilor, nici în muncă, ci numai la loc luminos.”

      În Cateheza a III-a, capitolul 10, Sfântul Chiril al Ierusalimului afirmă: “Dacă cineva nu primește botezul, nu se mântuiește, afară numai de mucenici…” De asemenea, Sinodul VI Ecumenic, în canonul 83, spune: “Cei morți nu pot fi nici botezați, nici împărtășiți.”

      Precum zice cineva mai jos, Mucenicie, asadar mucenica e mama, mucenic este si copilul fiindca ei ereau impreuna si de nedespartit.

  2. Trebuie publicat acest articol:
    https://evz.ro/profesorii-scoliti-de-asociatii-pro-gay-sa-faca-elevilor-educati.html
    +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
    Cadrele didactice sunt presate de tot felul de organizaţii „progresiste” să ne educe copiii şi tinerii în spiritul „diversităţii” şi în dispreţul familiei tradiţionale. În horă a intrat şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării. Discriminarea de gen în România, o invenţie pentru promovarea agendei LGBTI în școli.

    Chiar dacă Proiectul Strategiei Naţionale de Educaţie Parentală 2018-2025, în baza căreia urma să înceapă un proces de reeducare a părinţilor pentru ca, la rândul lor, aceştia să-şi înveţe copiii să nu mai „idealizeze familia tradiţională”, a fost retras de Ministerul Educaţiei, după ce Evenimentul zilei a avertizat asupra nocivităţii sale, promotorii „diversităţii” şi ai egalităţii de „gen” îşi continuă cu încăpâţânare demnă de o cauză mai bună implementarea propriei agende.

    Genul, un „construct social”

    În vizorul lor au intrat cadrele didactice care sunt instruite să ne înveţe copiii că „egalitatea de gen” nu este egalitatea femeii cu bărbatul, ci faptul că o persoană poate fi în mod egal un gen sau altul, funcţie de alegerea sa. Asta pentru că potrivit art.3 din Convenţia de la Istanbul, genul este un „construct social”, un rol de gen asumat şi nu un dat biologic, aşa cum era definit, anterior, de Statutul de la Roma. Convenţia de la Istanbul sau Convenţia Internaţională pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeii şi a Violenţei Domestice este un tratat internaţional, adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011, intrat în vigoare în 2014 şi ratificat de România în 2016, prin care se promovează „ideologia de gen”.

    În ultima lună, propaganda progresistă care caută terenul potrivit pentru a face noi experimente sociale şi pentru a educa noua generaţie în spiritul negării oricărei moşteniri culturale şi a negării radicale a creştinismului a repurtat două noi „succese”, la unul contribuind decisiv o instituţie a statului român, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

    La Predeal, unde aerul e tare

    Timp de trei zile, 23-25 octombrie, CNCD şi Asociaţia ACCEPT a comunităţii homosexualilor, care implementează împreună proiectul „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI”, au organizat la Predeal o sesiune de formare pentru 20 de profesori consilieri școlari.

    La munte, aceştia au aprofundat, potrivit unei invitaţii adresate de cele două organizaţii, „informații de bază privind problematica LGBTI, istoria comunității din România, informații generale privind prevenirea și combaterea discriminării, atribuțiile și competențele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, proceduri administrative și judiciare, dar și modalitatea de a gestiona practic situații de bullying și discriminare în mediul școlar”.

    Unde e „discursul urii”?

    Asta în condiţiile în care, potrivit datelor furnizate EVZ chiar de CNCD, în sistemul de învăţământ românesc nu s-a înregistrat niciun caz real de discriminare de „gen”. Însă, potrivit documentului semnat de președintele CNCD, Csaba Astalosz, şi directorul executiv ACCEPT, Florin Buhuceanu, motivația acestui proiect este constatarea creșterii, în ultimii doi ani, a „gradului de intoleranță și homofobie din societate, manifestate printr-un discurs al urii din ce în ce mai apăsător față de comunitatea LGBTI”. După cum rezultă din statistica CNCD, cele citate puţin mai sus nu au legătură cu adevărul, dar este o practică deja notorie a „progresiştilor”, care se ocupă de promovarea „ideologiei de gen”, de a face acuzaţii fără acoperire pentru a-şi atinge scopul.

    Ce am întrebat Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării

    Pentru o corectă informare a opiniei publice, am trimis CNCD următoarea adresă: În temeiul Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele:

    ● Care au fost concluziile sesiunii de formare din 22-25 octombrie 2018, parte a proiectului Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI, defăşurat împreună de CNCD şi Asociaţia ACCEPT?
    EVZ

    ● Ce au fost învăţaţi cursanţii despre „gen”, „egalitate de gen” şi „stereotipii de gen”?

    ● Care sunt cazurile de discriminare de gen înregistrate de CNCD, în sistemul de învăţământ românesc, în anii 2017 şi 2018?

    ● Care sunt interpretările oficiale ale CNCD pentru noţiunile de „gen”, „egalitate de gen” şi „stereotipii de gen”?

    Ce ne-a răspuns: „Am descoperit nişte suflete deosebite”

    Având în vedere solicitarea dumneavoastră adresată prin e-mail şi înregistrată sub nr. 7031/13.1.2018, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării vă informează asupra următoarelor aspecte: În cadrul proiectului „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI” au fost desfăşurate, până la acest moment 2 sesiuni pentru magistraţi (judecători şi procurori) – 35 persoane, asistenţi sociali – 25 persoane, consilieri şcolari – 22 persoane şi psihologi în cadrul DGASPC (în desfăşurare) – 22 persoane. În cadrul tuturor sesiunilor de formare au fost abordate atât chestiuni ce ţin de explicarea noţiunilor LGBTI cât şi subiecte privind nediscriminarea (forme, probe, sancţiuni, procedura de soluţionare a petiţiilor la CNCD şi la instanţele de judecată)

    În ceea ce priveşte sesiunea la care faceţi referire, participanţii au completat un formular de evaluare din care, vă redăm mai jos căteva concluzii:

    1 Mi-a plăcut că…

    „S-au purtat discuţii serioase pe subiecte de maxim interes, rezultatul discuţiilor fiind de un real folos în înţelegerea fenomenelor aduse în dezbatere” „Au fost prezentări interesante, sesiuni practice. Biblioteca vie, studiile de caz, discriminarea au fost teme foarte interesante” „Am aflat lucruri noi privind o temă foarte puţin abordată în societatea noastră. Am comunicat cu oameni minunaţi şi am descoperit nişte suflete deosebite care au făcut efort deosebit doar pentru a fi înţeleşi şi fericiţi”

    2 Aş dori să aflu mai multe despre…

    „Cum pot ajuta în mod practic persoanele care parcurg o perioadă dificilă în tranziţia spre acceptare/integrare” „Modalităţi concrete de abordare terapeutică a persoanelor aparţinând comunităţilor LGBTI” „Modul cum poate fi combătută discriminarea”

    3 Primul lucru pe care o să îl fac pornind de la această sesiune de formare va fi…

    „Că diversitatea presupune toleranţă indiferent de orientarea sexuală”

    „Seminar de formare pentru colegii CJAP” „Să diseminez informaţiile colegilor mei şi să utilizez aplicaţiile practice în cadrul comisiilor metodice ale consilierilor şcolari”

    „Să caut jocuri sau imagini care să constituie un pretext pentru dezbateri pe tema acceptării diversităţii umane”

    Noţiunile de „gen”, „egalitate de gen” şi „stereopii de gen” au fost abordate din perspectiva legislaţiei existente, O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată şi Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată.

    În ceea ce priveşte cazurile de discriminare de gen, înregistrate la CNCD, în sistemul de învăţământ, aferente anilor 2017 şi 2018, regăsiţi ataşat un fişier.

    Mai mare râsul decât discriminarea

    În 2017, la CNCD au fost înregistrate trei plângeri privind discriminarea de gen în sistemul de învăţământ, două sunt în curs de soluţionare, iar în al treilea s-a dat soluţia că nu a fost dicriminare. În primul, petentul reclamă că nu i se dau informaţii despre activitatea şcolară a fiului, în al doilea o doamnă se plânge că, din cauză că e femeie, Universitatea nu i-a prelungit activitatea înainte de pensionare, iar în al treilea un tată divorţat se plângea că doar fosta soţie primeşte relaţii de la şcoală despre fiica lor.

    În 2018 au fost tot trei plângeri. În primul petenta şi-a retras plângerea privind faptul că a fost forţată să se pensioneze mai devreme decât un bărbat. În al doilea s-a dat un avertisment, după o plângere privind tot pensionarea unei femei, iar al treilea s-a lăsat cu o amendă de 2.000 de lei după ce un părinte s-a plâns că fiul său cu ADHD a fost considerat de dirigintă că are un comportament homosexual.

    AUR pentru România

    În paralel cu proiectul CNCDACCEPT, tot pentru „reeducarea” dascălilor era lansat un manualsuport de curs numit „Formare de formatori pentru educaţia de gen în şcoli”. Acesta, iniţiativă a unui parteneriat a cinci organizaţii din România, Bulgaria, Croaţia şi Grecia finanţat de UE, are ca scop „eliminarea stereotipurilor de gen în educație”. Obiectivele proiectului sunt, după cum probabil aţi ghicit:

    ● Creșterea capacității cadrelor didactice a integra problematica de gen la nivelul curriculei/programei școlare și de a plasa problematica de gen la baza educației civice;

    ● Creșterea capacității școlilor de a furniza/oferi consiliere vocațională neafectată de stereotipuri de gen.

    Grupurile ţintă nu diferă de cele ale celorlalte proiecte privind promovarea „Diversităţii”: Cadre didactice, directori de școli, educatori, consilieri vocaționali, oficiali din Ministerul Educației, elevi, părinți, personal specializat care lucrează cu tinerii, activiști în domeniul educației de gen și organizațiile de femei.

    România este prezentă în proiect prin Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane – AUR, care a reuşit să facă parteneriate cu Colegiul Național „Mihai Viteazul” București; Colegiul Național „Iulia Hasdeu”București; Colegiul Tehnic „Ioan Socolescu”București; Colegiul Național „Mihai Viteazul” Slobozia; Colegiul Tehnic „D.Ghika”Comăneşti – Bacău; Colegiul Tehnic „Viceamiral Ioan Balanescu” Giurgiu şi Școala Gimnazială Ciulnița – Ialomița.

    Elevii acestor instituţii au fost „fericiţii” beneficiari ai unor evenimente organizate împreună cu cadrele didactice în școli pe tema stereotipurilor de gen în ocupții și alegerea carierei.

    Rezultate aşteptate după spălarea creierelor

    Promotorii „progresismului” şi-au propus să obţină, până pe 30 iunie 2019 când termină şi banii şi proiectul, următoarele rezultate:

    ● Capacitatea crescută a profesorilor și educatorilor pentru integrarea dimensiunii de gen în programa școlară și pentru plasarea problematicii de gen în centrul educației civice

    ● Grad de conștientizare crescut al elevilor în ceea ce privește stereotipurile de gen și rolurile tradiționale de gen și a impactului negativ al acestora asupra dezvoltării personale și profesionale

    ● Capacitate crescută a școlilor de a dezvolta și de a pune în aplicare politici școlare privind egalitatea de gen susținute cu metode și activități în planificările școlare anuale

    ● Capacitate crescută a școlilor de a prezenta oportunități de carieră fără stereotipuri de gen atât pentru fete cât și băieți

    Vocea străzii

    Evenimentul Zilei a luat „pulsul străzii” încercând să afl e care este opinia românului în ceea ce priveşte normalitatea unui proiect al cărui scop este formarea de profesori – consilieri şcolari care să-i înveţe pe copii că egalitatea de gen este „un rol de gen asumat şi nu un dat biologic”. Iată părerea celor intervievaţi:

    ● Marian S., 62 ani, taximetrist „Este o aberaţie. Ce poate ieşi dintr-un copil care învaţă asemenea porcării la şcoală? Auzi, că să decidă singur dacă e fetiţă sau băiat. Păi, cum să fie fetiţă dacă l-a lăsat Dumnezeu băiat? O să devenim o ţară de homosexuali în ritmul ăsta. Să fiu clar, nu am nimic cu ei (cu homosexualii, n.red), dar să nu îi văd pe stradă că se pupă sau se ţin de mână că văd negru în faţa ochilor”, ne-a declarat bucureşteanul care are un nepoţel de 11 ani.

    ● Gelu Ardeleanu, 65 ani: „Este o inepţie. Nu cred că e normal să se facă aşa ceva. Păi, nu e mai simplu, prin reducere la absurd, să îi schimbăm pe toţi? Pe băieţei îi facem fetiţe şi invers. Da’ pe toţi, nu doar unu’ sau doi”, crede Ardelean, cu o ironie amară în glas. Are o nepoţică de 5 ani şi spune că vrea să o ţină cât mai departe de „porcăria” asta. „În mod categoric, nu trebuie să li se bage în cap aşa ceva. Cel puţin până nu ajung la 18 ani şi sunt capabili să înţeleagă şi să discearnă singuri ce şi cum vor”, a mai adăugat el.

    ● Ionel Buda, 62 ani, pensionar: „Nu mi se pare absolut deloc normal să le fie împuiat capul cu asemenea prostii. Păi, eu îmi ţin nepoţeii cât mai departe de chestiile astea. Bărbatul şi femeia: asta înseamnă căsătoria tradiţională şi nici unul dintre ei nu poate alege să fie altceva decât este. Dacă te-ai născut bărbat, păi bărbat rămâi. Nu poţi tu alege, că aşa vrea cutare sau cutare asociaţie care cică luptă împotriva discriminării, de ce gen eşti. Doamne fereşte!”, rosteşte bărbatul şi îşi face, mare, un semn al crucii.

    ● Dorina P., 59 ani: „Categoric, nu sunt de acord cu aşa ceva. Păi, dacă e aşa, eu nu mai îmi las nepoţica (de 6 ani) la şcoală. Că numai prostii le bagă în cap. Cum adică să aleagă să fie bărbat? Păi familia a învăţat-o cu credinţă în Dumnezeu, nu cu gărgăuni despre libertatea de a fi homosexual sau lesbi. Nu pot să cred că vor să facă asta. E inadmisibil!”.

    ● Dan Olovinaru, 37 ani, angajat la o multinaţională: „DA. Sunt de acord. La urma urmei, fiecare are dreptul să decidă ce face cu viaţa lui. Nu contează aici religia. Este vorba despre un principiu. De o alegere. Nu te pot constrânge să nu fii ceea ce îţi doreşti tu să fii. Am o fetiţă de 9 ani şi va fi exact ce vrea ea să fie!”. (Emil Simionescu)

  3. E tragic cazul, dar sa-mi fie cu iertare, cam prea s-au obisnuit barbatii sa traiasca cu femeile doar pentru placere, fara sa-si asume nici o responsabilitate, fara nici un angajament de casatorie. O mare parte din vina o au si femeile pentru ca sunt multe care accepta asa ceva. Iar pt ca multe accepta, cele mai serioase dintre ele au si ele de suferit. Cine ar fi auzit pana acum 35 de ani ca femeile cu barbatii traiau in curvasareala fara casatorie si fara sa-si asume nici o responsabilitate pentru copiii, care inevitabil vin, ca urmare a acestui lucru?

Dă-i un răspuns lui paul Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button