Evenimentele din Ucraina, în legătură cu acordarea Autocefaliei de către Patriarhul Bartolomeu facțiunii schismatice a lui Filaret, a cutremurat toată lumea ortodoxă. Cutremurul și replicile acestuia s-au resimțit și se resimt cu intensitate și pe plan mioritic. Astfel, înfricoșați de puterea de distrugere a unor eventuale decizii iresponsabile, ne face să ne întrebăm ce soluții sunt pentru pliroma BOR în cazul în care, prin recunoașterea Tomosului de Autocefalie de către Patriarhul Daniel și Sinodul BOR, va exista riscul ducerii în schismă a tuturor reprezentanților ei? Apoi, se poate aplica principiul îngrădirii conform Canonului 15 al Sinodului I II Constantinopol (861) pentru a se evita „îmbolnăvirea” de schismă sau acest Canon se aplică doar în caz de erezie, atunci când episcopul devine propovăduitor cu capul descoperit al unei erezii?
În partea a doua a Canonului 15, cea care ne interesează pentru înțelegerea problemei noastre, găsim precizarea: „cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare erezie osândită de Sfintele Sinoade, sau de Părinţi, fireşte de comuniunea cu acela, care propovăduieşte erezia în public, şi cu capul descoperit o învaţă în Biserică, unii ca aceştia nu numai că nu se vor supune certării canoniceşti, desfăcându-se pe sineşi de comuniunea cu cel ce se numeşte episcop chiar înainte de cercetarea sinodicească, ci se vor învrednici de cinstea cuvenită celor ortodocşi. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi şi pe pseudo-învăţători, şi nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schismă şi dezbinări’’ (Arhid. Prof. Ioan Floca – Canoanele Bisericii Ortodoxe).
Textul părții a doua a Canonului ne spune că „despărțirea de comuniunea cu întâiul stătător” se face pentru „oarecare erezie” propovaduită în public nu pentru schismă. Schisma, ca și dezbinarea, sunt consecințe ale ereziei. Dacă mergem la hotărârile pseudo-sinodului de la Creta, din iunie 2016, putem vorbi de legiferarea sinodală a unei panerezii propusă spre receptare tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale. Patriarhia Română a luat „act cu apreciere” în legătură cu aceste hotărâri pe 29 octombrie 2016, apoi, în decembrie, a afirmat că BOR practică un „ecumenism lucid”, ca în cele din urmă să editeze și să distribuie („cu capul descoperit”) prin toate mănăstirile și parohiile din țară „Broșura Patriarhiei” despre „Sfântul și Marele Sinod” din Creta. Așadar, pentru a „izbăvi Biserica de schismă”, „dreptul și datoria” (Arhid. Ioan Floca) clericului este de a întrerupe pomenirea. Lipsa acestei atitudini duce la „schismă și dezbinări”.
Revenind la problema noastră, înțelegem că pentru a evita schisma în BOR este nevoie de aplicarea corectă a Canonului 15 pentru ca ierarhii, deveniți propovăduitori ai ereziei, să nu fie antrenați de puterea de dezbinare care amenință hotarele Patriarhiei. Dacă s-ar fi întrerupt pomenirea la timp, s-ar fi condamnat hotărârile eretice, s-ar fi militat pentru ieșirea BOR din CMB și s-ar fi evitat schisma care ne amenință prin refuzul categoric a Tomosului și a uneltirilor patriarhului Bartolomeu.
Prin urmare, singura soluție pentru evitarea schismei la nivelul Bisericii Ortodoxe Române este aplicarea Canonului 15 I II Constantinopol și îngrădirea de erezia care a slăbit puterea de reacție a ierarhiei și a întregii plirome.
Preot Claudiu Buză
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Articolul este clar insa ar fi nevoie sa lamurim mai bine statutul celor care au iesit de bunavoie din Biserica la un moment dat.
Spre exemplu, stilistii nostri de Slatioara sunt doar schismatici si atat? Faptul ca in mod necanonic si-au facut singuri episcopi si multe altele nu inseamna nimic? Ce pateste un credincios care merge sa se impartaseasca cu ei? Cum este el apoi privit de catre Biserica? Din cate s-a discutat cand a fost situatia cu Danion se punea problema mirungerii si o slujba speciala la intoarcere daca ar fi apucat sa se impartaseasca acolo (slava Domnului ca n-a fost cazul).
La fel este situatia si cu cele 3 factiuni ucrainene. Au facut ei mai multe sau mai putine decat stilistii nostri? Sunt ei o parte a trupului Bisericii ori deja sunt considerati in afara ei? Sunt printre ei si preoti caterisiti canonic care au continuat sa “slujeasca” si si-au arogat nu stiu ce functii iar acum sunt transformati peste noapte in drept-credinciosi? Daca Bartolomeu se uneste cu aceia cum trebuie sa ne raportam apoi la el?
Canonul 15 la care face trimitere articolul se refera la erezia aparuta in sanul Bisericii iar aici lucrurile sunt foarte clare: este singurul motiv pentru care se poate intrerupe pomenirea cu scopul de a-l ajuta pe cel cazut sa se intoarca si fereste Biserica de extinderea ereziei pana la o judecata sinodala a cazului. Insa aici este vorba despre altceva. Discutam deja de unirea cu cineva care s-a exclus la un moment dat din Biserica iar unirea cu el nu inseamna automat si indreptarea lui in sanul Bisericii ci mai degraba iesirea din Biserica a celui care se uneste cu el.
In acest caz nepomenirea este de la sine inteleasa pentru ca nu poti pomeni pe cineva care nu este in Biserica. Nu inseamna ca nu te poti ruga pentru el insa nu putem vorbi de potir comun. Daca in cazul Creta inca se poarta discutii in ceea ce priveste erezia aici lucrurile sunt mult mai clare.
Chiar si daca cele 3 factiuni ucrainene sunt toti niste mielusei care doar n-au mai facut ascultare de BORu la un moment dat (fara sa hirotoneasca, nu au in randul lor persoane caterisite canonic samd), tot este nevoie sa-si ceara iertare si sa se impace cu Biserica inainte de a face un pas inainte si sa se constituie in biserica autocefala.
In cazul Ucrainei actioneaza clar si un duh de inselare care in numele iubirismului, “fratietatii” samd ne indeamna sa avem un comportament politic corect si sa spunem negrului alb. Este nevoie mai degraba de luciditate si de adevar pentru a intelege corect situatia iar apoi sa aplicam numai ceea ce spun Sf Canoane.
Acum inca suntem in ceata dar usor, usor vom afla mai multe despre statutul schismaticilor ucraineni iar daca sunt in afara Bisericii atunci nu exista urma de indoiala ca cine se va uni cu ei se va autoexclude din Biserica ceea ce devine automat motiv de nepomenire a sa.
Vom vedea si daca Patriarhul Chiril va mai veni in Romania de Sf Andrei. Cred ca nu atat timp cat este confirmata prezenta lui Bartolomeu. Daca lucrurile vor continua pe directia recunoasterii neconditionate a autocefaliei iar factiunile ucrainene vor fi dovedite a se afla in afara Bisericii, cred ca vom fi nevoiti sa recunoastem ca adevarul este de partea BORu si ca Moscova devine a treia Roma conform prorociilor.
erata: “statusul schismaticilor” in loc de “statutul schismaticilor”