de null
Mai sus este prezentat unul din primele pelerinaje organizate de foștii deținuți politici legionari la cimitirul din Țigănești, la mormântul unuia dintre cei 5 întemeietori ai Legiunii Arhangelul Mihail, Radu Mironovici, organizat acum 23 de ani, pe 24 iunie 1995, informează Buciumul. Un reportaj PRO TV de pe vremea când televiziunile mai prezentau la știri astfel de evenimente (astăzi subiectul e tabu)… Aceste manifestări memoriale erau organizate de Fundația Bunavestire și AFDPR. Cel care citește ordinul de zi al lui Corneliu Zelea Codreanu este Dimitrie Paciag, poreclit Gandhi, legionar cu peste 18 ani detenție politică, lider al Fundației Bunavestire.
NOTĂ OrtodoxINFO
Citiți și:
- Minunea prin care a luat nastere Miscarea Legionara. Marii duhovnici ai Romaniei despre legionari si Capitan
- Mișcarea Legionară: Sub pavăză divină
- Marele român Petre Țuțea: Un Român absolut trebuie să fie legionar! Mișcarea Legionară a fost singura mișcare mesianică!
- VIDEO: Mișcarea Legionară evocată de Părintele Justin
Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Radu Gyr – Ne vom intoarce intr-o zi
Ne vom intoarce intr-o zi,
Ne vom intoarce neaparat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost cand am plecat.
Ne vom intoarce neaparat,
Cum apele se-ntorc din nori
Sau cum se-ntoarce, tremurat,
Pierdutul cantec, pe viori.
Ne vom intoarce intr-o zi.
Si cei de azi cu pasii grei
Nu ne-or vedea, nu ne-or simti
Cum vom patrunde-ncet in ei.
Ne vom intoarce ca un fum,
Usori, tinandu-ne de mani,
Toti cei de ieri in cei de-acum,
Cum trec fantanile-n fantani.
Cei vechi ne-om strecura, tiptil,
in toate dragostele noi
Si-n cantecul pe care si-l
Vor spune altii, dupa noi.
In zambetul ce va miji
Si-n orice geamat viitor,
Tot noi vom sta, tot noi vom fi,
Ca o samanta-n taina lor.
Noi, cei pierduti, re-ntorsi din zari,
Cu vechiul nostru duh fecund,
Ne-napoiem si-n disperari,
Si-n rani ce-n piepturi se ascund.
Si-n lacrimi ori in mangaieri,
Tot noi vom curge, zi de zi,
in tot ce maine, ca si ieri,
Va sangera sau va iubi.
PRINOS LEGIONARILOR
Scumpi legionari de flăcări, cu iubirea’n suflet – pară, –
Pe-ale căror mari stindarde stă scris: “Totul pentru Țară!”, –
Din ce sori, cununi de raze cum au sfinții din altar,
Să-mi sui sufletul să smulgă, pentru fruntea voastră dar?
Binecuvântează sfinții, – şi soboru’ntreg de clerici, –
Oastea voastră luminoasă ziditoare de biserici!
Binecuvântați, în ceruri, să fiți voi, legionari,
De Arhanghelii cei mari
Ale căror case sfinte
Şi-au aflat în minți morminte
Şi’ntru pomenirea căror, – prin poene-cuib de cuci, –
Voi, legionari năpraznici, înălțați într’una Cruci!…
Binecuvântați de-apururi, fiți de cei ce, frânți pe sapă,
Arşi de sete’n miez de vară, vor sorbi din ciuturi apă
Dăruită de adâncul răcoroaselor fântâni
Ce cu trudă-au fost durate, de legionare mâni…
Binecuvântat să fie cel ce, – fără bani şi fără pâine, –
V’a’nvățat cum se clădeşte România cea de mâine!…
Cel ce, numai prin iubire, –
Şi’n tăcere de haiduci, –
V’a’nvățat cum se ridică mândre porți la cimitire.
Şi altare
De’nchinare,
Şi troițe la răscruci!…
Pururea mărire vouă, mari legionari de plai, –
Crâng ce creşte, plin de viață, peste-atâta putregai, –
Brațe tari cum e oțelul ce, lovit, scântei aruncă, –
Sfinți trăind prin trei mistere: cântec, rugăciuni şi muncă!
Când văd taberele voastre, binele cum şi-l revarsă
Peste suflete, ca ploaia peste țarina cea arsă:
Cum abateți ape late
Printre holdele’nsetate;
Când mă uit cum, – spre’nălțarea neamului plin de obidă, –
Pentru sfintele altare, faceți munți de cărămidă, –
Plânsu-mi năpădeşte’n gene şi, cu ochii’n caldă rouă,
Pentru neamu’ntreg fac cruce şi suspin: “Mărire vouă!”.
Vadă cerul fapta voastră cea de măreție rară, –
Mari legionari ce ardeți toți în: “Totul pentru Țară”!
Căci, prin voi eu văd aevea, – pururea nepieritoare, –
Țara care se ridică: munte de-aur până’n soare,
Munte – clocot de lumină, –
Ca să nu-şi mai aibă ‘ntrânsul nici o fiară vizuină,
Şi, păzit de mii Arhangheli, sub cununi de sori mereu,
Pe-acel munte să’nflorească zâmbetul lui Dumnezeu!…
Vasile MILITARU
1937
MORMÂNTUL CĂPITANULUI
De-aici’nainte, Vremea se măsoară
cu trudnicile Tale oseminte,
şi Veacul care curge peste țară
începe din cenuşa Ta fierbinte.
Mergi printre noi cu sfânta-Ți moarte vie,
ne tămâiezi cu marea Ta tăcere…
Mormântul Tău e numai Înviere,
Prin tine luminăm de Veşnicie.
Prin Tine bem, setoşi, din Mântuire,
Prin Tine doar, ne-am curățit de zgură…
Isvor ne eşti şi cină şi zidire
şi patrafir şi cuminecătură…
Eşti azima pe care’n plâns o cere
inima noastră pururea flămândă.
Eşti drumul nostru către zări de miere,
eşti perna pentru tâmpla fumegândă…
Eşti ruga Țării pentru biruință,
mistria noastră’n aur ferecată:
dalta de foc înfiptă în credință…
Mormântul tău e viața noastră toată.
Venim lângă țărâna Ta iubită,
şi umbra Ta, prin smirnă de balade
ne-atinge cu plutirea ei sfințită
şi ne preschimbă’n torțe şi în spade.
Cu duhul Tău – mireasmă de grădină –
ne miruim, sub zâmbet de icoane.
Culegem din mormântul Tău lumină
şi ne spălăm obrajii de prigoane.
Luăm un pumn de lut din groapa sfântă
şi-l punem pe vechi răni din închisoare,
şi rănile din noi tresar şi cântă,
se fac medalii şi zâmbesc în soare…
Dar de-or veni, cândva, cu paşi uşarnici,
la groapa Ta, mişeii şi viclenii,
şi se vor bate’n piept cu pumni fățarnici,
slăvind lumina sfintelor vedenii,
Mormântul Tău, gemând să se ridice
şi duhul Tău, țâşnind din veşnicie,
într’un năpraznic fulger să despice
pângăritoarea lor nemernicie!
RADU GYR
Revista”Falanga”, Bucureşti. Anul IV, Nr. 26, 9 Decembrie 1940.
Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei,si nici prigoana ,nici temnita,nici chinurile ,nici lanturile nu i-au spaimantat,ci cu putere de Sus credinta si neamul romanesc au pazit.
Pentru rugaciunile lor,Hristoase Dumnezeule,mantuieste sufletele noastre.AMIN
Botomei Vasile,doctor in drept, spune:Respect Corneliu Zelea Codreanu!
Doresc un partid cu programul care l-a conceput Capitanul.
UN ROMAN IUBIT DE ALTI ROMANI ?!
Pornind doar si de la aceasta esenta NESPECIFICA ROMANILOR,si cred ca acest CAPITAN impreuna cu adeptii lui sint PLAMADITI dintr-o alta stofa.decot e.cladit romanul de la facere pina azi.
Romanul nu stie ce este IUBIREA pentru aproapele,deci exclus.sa o cunosca pe cea de DUMNEZEU.
CONSECINTA este incapacitatea natiei de a se ridica din mocirla trecuta.prezenta si viitoare.
MARE.OM ACEST CAPITAN SI MARI OAMENI trebuie sa fie adeptii lui daca il urmeaza pe CAPITAN DIN IUBIRE SI ADMIRATIE !
Eu nu cunosc din UN ROMAN IUBIT DE ALTI ROMANI !
ROMANII doar se urasc,se dusmanesc,se invodiaza se sapa.
NEBUNUL ISI MANINCA PROPRIA CARNE asa cum romanul stie cel mai bine sa o faca.
Romanul este FATARNICIE 100%si INTETES.
Astea sint simtamintele dupa care un roman se ghideaza decind se naste pina moare.
Romanul nu are scrupul
Cred.ca romanul e mai mult o fiara decit om.
Daca CAPITANUL si adeptii lui au avut relatii de iubire si admiratie reciproca ,calauziti de inalte idealuri morale ,NESPECIFICE ROMANULUI cred.ca a.fost doar.o greseala a geneticii romanesti.
ROMANUL isi da pe fata de doua.saptamini adevarata masura.
Prostie infinita,depravare,individualism,egoism,primitivism si.INCOMPETENTA crasa.
Nu pot sa cred ca a exista UN CAPITAN si adepti sinceri si dezinteresati adunati in jurul unei inalte.morale.
De cite ori citesc,tot am senzatie ca.este o facatura si o cacealma la.care romanul e geniu nativ
CAZUL CARACAL este ROMANIA si 99 %dintre romani .