La peste 100 de ani după, Bayer încă refuză să-şi asume responsabilitatea pentru dezvoltarea gazului otrăvitor folosit în timpul Primului Război Mondial
de Tracey WATSON
În ultimii ani are loc un protest zgomotos împotriva folosirii armelor chimice în ţări precum Irak şi Siria, şi pe bună dreptate. Din cale afară de distructive şi create pentru a omorî nediscriminatoriu, aceste arme omoară adesea copii şi pe cei mai neajutoraţi ai societăţii. Armele chimice fac uz de mixturi chimice pentru a vătăma sau ucide oameni şi pot fi dispersate în formă lichidă, gazoasă sau solidă. Sunt în mod deosebit nemiloase întrucât adesea ucid sau rănesc mult mai mult decât victimele ţintite. Armele chimice sunt considerate arme de distrugere în masă şi includ agenţi de nervi şi agenţi emplastre (vezicanţi) precum sulful muştar.
Experţii sunt de părere că Siria, care dezvoltă arme chimice din anii ’80, stă aşezată pe un stoc masiv de asemenea arme, iar conducătorii ţării au arătat că nu se tem să le folosească.
În vreme ce guvernele lumii şi media se panichează cu privire la cât de multe astfel de arme au fost stocate de către Siria şi de către alte ţări, BAYER însă – compania care a dezvoltat gazele otrăvitoare folosite în mod prolific în timpul Primului Război Mondial – a refuzat să îşi asume rolul avut în moartea a aproximativ 60.000 de soldaţi şi a altor persoane. De fapt, compania a perseverat în a face profit masiv de pe urma producţiei de arme similare în timpul celui de al Doilea Război Mondial, la doar câţiva ani după încheierea primului război mondial.
Firma nu şi-a asumat responsabilitatea pentru distrugerile pe care le-a determinat, nici n-a fost trasă la răspundere de puterile în funcţie.
O istorie otrăvitoare
În 1907, Convenţia de la Haga privind Respectarea Legilor şi Cutumelor de Război a interzis utilizarea armelor chimice. În pofida acestui lucru, în 1914, o comisie prezidată de către Carl DUISBERG de la BAYER, Fritz HABER care era director al Institutului Kaiser WILHELM la acea vreme, şi un chimist pe nume Walter NERNST, au căutat să identifice modalităţi de a se debarasa de reziduurile otrăvitoare create de către industria chimică. Au fost încântaţi să transforme respectivul “gunoi” într-un avantaj financiar, prin crearea de arme chimice.
“Inamicul nici nu va şti când o zonă este pulverizată şi va rămâne pe loc până la instalarea consecinţelor,” s-a entuziasmat DUISBERG la vremea respectivă. Acesta a mai adăugat: “Această fosgenă este cea mai meschină armă pe care o cunosc. Recomand cu tărie să nu ratăm oportunitatea oferită de acest război fără a testa şi grenade cu gaz.” (în conexiune cu subiectul: pentru mai multe relatări asemănătoare accesaţi Twisted.news)
Centrul Global de Cercetare notează că DUISBERG era atât de mândru de “realizările” sale în această privinţă, încât a avut o serie de tablouri acreditate pictorului Otto BOLLHAGEN care descriau testarea armelor chimice şi a măştilor de gaze în apropierea oraşului Köln.
Fără remuşcări
De-a lungul anilor, BAYER n-a manifestat în vreun fel remuşcări în privinţa consecinţelor deciziilor luate de către conducătorii firmei. Nici nu s-au distanţat faţă de DUISBERG, chiar atunci când a existat presiune asupra lor în acest sens, cu multiple oraşe din Germania – incluzând Frankfurt, Bonn, Marl şi Wuppertal – luând de curând hotărârea de a redenumi străzile ce anterior purtau numele acestui infam criminal de război. (în conexiune cu subiectul: fostul preşedinte BAYER, creatorul aspirinei pentru copii, a fost găsit vinovat de crime de război naziste şi a fost condamnat la închisoare)
Coaliţia împotriva pericolelor BAYER semnalează:
Numele BAYER se evidenţiază în mod particular pentru dezvoltarea şi producerea de gaz otrăvitor. În ciuda acestui lucru, compania nu şi-a recunoscut implicarea în atrocităţile Primului Război Mondial. BAYER nici măcar nu s-a distanţat faţă de crimele lui Carl DUISBERG.
Ducându-şi maleficele crime de război la următorul nivel, BAYER a devenit cel mai mare producător de explozibili al Germaniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial şi s-a implicat în producţia de măşti de gaz, fapt ce a făcut compania imens de bogată. BAYER a asistat de asemenea cel de-al Treilea Reich cu cercetări asupra gazelor toxice în laboratoarele proprii, iar doctorul Gerhard SCHRADER – inventatorul abominabilelor gaze SARIN şi TABUN – a devenit după război şeful departamentului de pesticide al companiei.
Iar acum această companie malefică fuzionează cu cea mai diabolică corporaţie din lume: Monsanto – o colaborare care se preconizează a-i duce pe culmi (sau adâncuri) şi mai înalte ale ticăloşiei. (în conexiune cu subiectul: Fuziunea Monsanto-Bayer are undă verde… Fermierii sunt îngrijoraţi, aşa cum şi trebuie)
Citiţi ChemicalViolence.com pentru a vedea mai multe ştiri despre armele chimice care au în vizor omenirea.
Atunci cei de la Bayer sunt mai mult decat potriviti sa furnizeze si armele chimice… pardon… biocidele cu care milioane de oameni din Romania sunt spreiati in mod repetat de cativa ani incoace, in cadrul „tratamentelor” contra… daunatorilor, care contamineaza in mod persistent mediul in care vietuiesc zilnic. Un biocid foarte utilizat astazi in Romania in campaniile de dezinsectie pe arii locuite foarte mari este produsul Bayer Aqua K-Othrine, avizat prima data prin 2006 de catre Comisia Nationala pentru produse biocide (presedinte fiind atunci un roman neaos, domnul dr. Klaus Fabritius) din cadrul Ministerului Sanatatii publice.
Senzatia pe care am avut-o in toamna lui 2017, cand au trecut cu zgomot infernal deasupra noastra avioanele utilitare care lasau in urma lor dare groase de biocid, a fost ca suntem tinta unui atac chimic feroce. Au lasat peste tot in urma lor un miros greu, toxic prin efecte, care pentru mine a ramas foarte perceptibil in diverse locuri chiar si la 8 luni dupa pulverizare. Am vazut mai mult decat suficient ca sa am certitudinea ca acest agent chimic este nu doar toxic dar si persistent in mediu. Si prin efectele posibile, enumerate partial in fisa lui, reprezinta un pericol foarte serios cel putin pentru anumite grupuri de populatie (copiii, oamenii in varsta, pe cei cu sensibilitate chimica, persoanele cu probleme de natura nervoasa, pe cei care trebuie sa isi pastreze concentrarea pentru o perioada lunga de timp, persoanele cu probleme cronice de sanatate, etc.)
Din nefericire, cred ca descrierea din articol a armelor chimice se poate suprapune macar partial peste cea reala a agentului biocidar de la Bayer, folosit astazi pe populatia Romaniei:
„Din cale afară de distructive” – vezi fraze de pericol de pe produs – … „aceste arme omoară adesea copii şi pe cei mai neajutoraţi ai societăţii” – cei mai vizibil afectati sunt acum cei din categoriile mai vulnerabile, dintre care am enumerat mai sus, dar dimensiunile dezastrului se vor vedea in timp si in cazul celorlalti.
„Armele chimice fac uz de mixturi chimice” – deltametrin, solvent nafta, acool stearil, etoxilat, 1,2-Benzisotiazolin-3-onă (componente cat se poate de chimice).
„Sunt în mod deosebit nemiloase întrucât adesea ucid sau rănesc mult mai mult decât victimele ţintite” – in mod sigur mai mult decat tantari, muste, capuse.
„Armele chimice sunt considerate arme de distrugere în masă” – vreo cateva milioane de romani – şi includ agenţi de nervi” – vezi efectele neurocomportamentale si neuropatologice (apatie, somnolenta, hiperactivitate) la experimentarea Aqua K-Othrine pe animale – „şi agenţi emplastre (vezicanţi)” – vezi efectul asupra pielii, precizat in fisa produsului, care nu e in intregime conform realitatii.
„Inamicul nici nu va şti când o zonă este pulverizată şi va rămâne pe loc până la instalarea consecinţelor” – in cazul nostru inamicul nu va sti ce anume se pulverizeaza (in multe localitati nici macar nu se face efortul anuntarii actiunii de stropire, cu atat mai putin se ofera informatii despre produs si pericolele lui), asa ca va ramane pe loc pana la instalarea consecintelor (care in cazul expunerii la pesticide pot sa apara imediat sau la distanta de ani sau chiar zeci de ani). Dintre simptomele mentionate in fisa produsului: parestezia pielii şi ochilor (poate fi severă, trecătoare, cu remisie până la 24 ore), iritarea pielii, ochilor şi a membranelor mucoase, tuse, strãnut, neplăcere în piept, tahicardie, hipotensiune, ameţeală, durere abdominală, diaree, vărsături, tulburări de vedere, dureri de cap, anorexie, somnolenţă, comă, convulsii, tremurături, prostaţie, hiperreacţie de rutã aerianã, edem pulmonar, palpitaţie, contracţii musculare, apatie, ameţeli, efecte neurocomportamentale şi/sau schimbări neuropatologice în studiile efectuate pe animale – hiperactivitate tranzitorie, toxicitate maternala de dezvoltare la femele, constatata in studiile pe sobolani.
Am aflat de curand si un amanunt foarte interesant care ar putea ajuta la lamurirea misterului fenomenului „The Hum”. Se pare ca printre simptomele neurologice ale intoxicatiei cu pesticide la om se poate numara si „vuietul in urechi”, unul din modurile foarte frecvente in care e descrisa perceperea acelor unde de frecventa joasa. Poate ca nu e deloc intamplator faptul ca momentul atacul chimic din 2017 de care vorbeam a coincis cu momentul in care vuietul pe care il auzeam doar sporadic in unele nopti a devenit permanent, intr-un interval de doar cateva zile dupa expunerea la biocid.
http://sanatateinfo.md/News/Item/5169
„…Intoxicarea cu pesticide afectează sistemul nervos central al omului. Aceasta se poate manifesta prin cefalee, vertije, vuiet în urechi, pot apărea hemoragii cutanate. Forma principală de manifestare a intoxicației este encefalita toxică. În cazuri grave apar accese de convulsii.”
In caz ca se intreaba cineva cum evita expunerea privilegiatii sistemului, spun doar ca exista zone in Romania in care se utilizeaza deja exclusiv insecticide de tip netoxic – zona Lacului Snagov, de pilda – vezi anuntul de pe http://forum.fundatiasnagov.ro/index.php?topic=560.msg616#msg616. Rezervatiile naturale, care vor deveni proprietatea exclusiva a celor alesi, sunt deja excluse automat din programul de pulverizari toxice, prin legislatia europeana.
Vazand cu cata viclenie se poarta acest razboi chimic impotriva populatiei din Romania si din restul lumii, un razboi de care nu vorbeste aproape nimeni, mi-am amintit vorbele Sfintei Matrona de la Moscova, care se potrivesc si celorlalte tipuri de razboi foarte greu vizibil: „Fara razboi merge razboiul”.
Fisa Aqua K-Othrine
https://www.google.ro/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.bayercropscience.ro/img/produseBES/fise/AQUA-K-OTHRINE-EW20-01092017.pdf&ved=2ahUKEwjV967f87DbAhWhO5oKHezeA7gQFjAAegQIBxAB&usg=AOvVaw0QY1xthcvm0Q50ePrubtTH
Aviz Comisie
https://www.google.ro/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://www.botanistii.ro/uploads/Aviz_si_prelungire_aviz_Aqua_K-Othrine_EW20.pdf&ved=2ahUKEwj1tImP9LDbAhWCFZoKHVU-DowQFjACegQIBRAB&usg=AOvVaw1kOW56qta2rb340Ab_hzO3