X

VIDEO: Sfânta Lumină a venit la ora 14:17. HRISTOS A ÎNVIAT!

de null

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Lumina Sfântă de la Sfântul Mormânt a venit, sâmbătă, la ora 14:17, ora României.

De la 1 oră și 57 minute puteți urmări bucuria arabilor care vestesc Sfânta Învierea lui Hristos, iar la 3:14:30 are loc venirea Sfintei Lumini.

Vedeți și VIDEO: Patriarhul ortodox este înconjurat numai de persoane care vor să conteste Sfânta Lumină: armeni, catolici, poliția israelită

Citiți și: Mărturia singurului călugăr care a văzut cum vine SFÂNTA LUMINĂ în noaptea de Înviere la IERUSALIM

 

Acatistul Sfintei Învieri a Domnului!

se spune în fiecare zi a Sfintelor Paști sau până la Înălțarea Domnului, cu lumânarea aprinsă, fără să stăm în genunchi!

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 2:

Văzând, Doamne, oamenii căzuți, Te-ai întrupat și ai înviat pe toți, dăruindu-le celor înviați toate spre mântuire. Înviază-ne și pe noi cei omorâți din pricina păcatelor, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 2:

Mintea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieții înviază, omorând moartea. Pentru aceasta, numai cu inima simțind bucuria învierii și astfel fiind luminați, cu glas de bucurie duhovnicească grăim către Tine unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai intrat prin ușile încuiate, intră și în casa sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne și pe noi, pe calea acestei vieți, și ne mântuiește;
Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde și inima noastra cea rece, spre dorirea de slava Ta;
Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut întru frângerea pâinilor, dă-ne și noua a Te cunoaște în dumnezeiasca împărtășanie;
Iisuse, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne și nouă pe acest Duh mângâietor de la Tatăl;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 3:

Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazăr, înviază-ne și pe noi cei ce suntem doborâți de patimi și zăcem în păcatul nepocainței, ca sculându-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia!

Icos 3:

Având putere asupra morții, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheamă-ne și pe noi, din adâncul păcatelor noastre, ca și noi, curățindu-ne simțirile, Ție, celui ce strălucești cu lumina cea neapropiată, cu bucurie să-Ți aducem cântare de biruință, așa:
Iisuse, biruitorul morții, biruiește patimile noastre cele rele;
Iisuse, Datatorule de viață, dă-ne și noua o viață mântuitoare;
Iisuse, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;
Iisuse, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini și doi pești, cinci mii de bărbați în pustie, afară de femei și copii, hrănește-ne și pe noi cu pâinea Ta cerească;
Iisuse, nădejdea celor căzuți, scoate-ne și pe noi din adâncul răutăților noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 4:

Viforul patimilor ne tulbură și ne îneacă; ci Te rog pe Tine Iisuse, întinde-ne, ca și lui Petru, mâna Ta cea de ajutor și, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne și ne înalță a cânta Ție: Aliluia!

Icos 4:

Având îmbucurătoarea veste a învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc și pământul se bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veșnica, îndrăznim a-Ți cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce șezi întru lumina cea neapropiată, fii aproape tuturor creștinilor, după îndurările Tale;
Iisuse, Cel ce iubești zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urmă;
Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, întoarce la Tine și inima noastră cea ticăloasă;
Iisuse, Cel ce împlinești toate cererile cele bune, împlinește și doririle noastre cele bune, ca mai mult decât toate să Te iubim pe Tine;
Iisuse, Cel ce primești orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 5:

Viață de Dumnezeu plăcută izvorăște din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugăm pe Tine, ca să nu ne piardă pe noi ucigătorul de suflete, nici să ne închidă gura ca să murim nepocăiți, ci învrednicește-ne să-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă și neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii și purtătorul de viață mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel neroditor al sufletelor noastre udându-l, ne-a învățat pe toți a cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învrednicește-ne fără de lipsă, a primi acest prea cinstit sânge;
Iisuse, Cel ce trimiți ploaie asupra celor drepți și asupra celor păcătoși, stropește-ne și pe noi cu harul Tău, ca să aducem roadă duhovnicească;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasa care Ți-a sărutat cu lacrimi de pocăință picioarele Tale, da-ne si nouă a-Ți uda picioarele Tale cu lacrimi de umilință;
Iisuse, Cel ce ai întărit pe Toma în credința învierii Tale, dă-ne și nouă credință nefățarnică;
Iisuse, Cel ce ai zis: căutați și veți afla, dă-ne și nouă a Te gasi pe Tine;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 6:

Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria învierii tale, celei purtătoare de viață, Iisuse, Dumnezeul nostru, dă să fim și noi, păcătoșii, părtași acestei învieri, ca neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind la toată lumea cu învierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină: și cerul și pământul și cele de dedesubt; ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care întăriți fiind vom cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează și ochii noștri cei întunecați;
Iisuse, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne și pe noi de pe pământ la cer;
Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât cu lumina Ta cea dumnezeiască în cele de dedesubt, pogoară-Te și în adâncul inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce ai scos din temnițele iadului sufletele ce te așteptau, scoate-ne și pe noi, păcătoșii, din întunericul mâhnirii, căci viața noastră de iad s-a apropiat;
Iisuse, Cel ce tuturor le întinzi prea curatele Tale mâini, cuprinde-ne și pe noi, ticăloșii, în brațele Tale;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 7:

Vrând Domnul Hristos ca să descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui Caiafa și nestricând-o, înaintea celor ce-L păzeau, ca un purtător de biruință s-a sculat și ne-a învățat a-i cânta: Aliluia!

Icos 7:

Minunat și cu neputință este a pricepe, cum ieri ne-am îngropat împreuna cu Tine, Hristoase, iar azi ne sculăm împreună cu Tine, în Duh. Dar cu bucurie Îți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai înviat și ai dat în dar tuturor viață, întraripează mintea noastră, ca să-Ți urmeze Ție pururea;
Iisuse, Cel ce ai sfințit pământul cu picioarele Tale, sfințește și gândurile noastre, cele care se înalță la Tine;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit a se zugrăvi cinstitul Tău chip, dă-ne și nouă a avea pururea în sufletele noastre chipul învierii Tale;
Iisuse, Cel ce ai primit cei doi bani ai văduvei, primește și de la noi cântarea aceasta;
Iisuse, Cel ce n-ai osândit pe femeia desfrânată, ci, prin puterea Ta, ai îndreptat-o pe calea cea buna, nu osândi nici buzele noastre cele întinate care Te sărută pe Tine, prin cântări de laudă;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 8:

Străin lucru, că pe Dumnezeu întrupat și înviat din morți, noi astăzi cu cugetul văzându-L, toată grija cea lumească să o lepădăm. Și că pe Împăratul tuturor să-L primim și să-I cântam Lui: Aliluia!

Icos 8:

Totul ai fost iubire, Iisuse, către omul cel căzut, și ai pus la dumnezeiasca strajă pe de Dumnezeu grăitorul Avacum, să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit luminat despre învierea ta. Pentru aceasta și noi grăim Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai fost păzit de ostași, trimite la straja sufletelor noastre pe ingerul păzitor, pe care noi îl alungăm cu păcatele noastre, ca să ne păzească și să ne călăuzească spre mântuire, pentru învierea Ta;
Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta strălucire ochii celor ce Te străjuiau, întoarce ochii noștri de la deșertăciune și-i luminează, spre cunoștința adevărului;
Iisuse, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: “Mă iubești?”, dă-ne și noua să avem chipul dragostei lui de la urmă;
Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Tine, iartă și nouă lepădările cele din fiecare ceas, de poruncile Tale;
Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega și a dezlega, dezleagă-ne și pe noi de nedreptățile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 9:

Toată firea omenească în Tine s-a preaslăvit, cu învierea Ta, Iisuse, și prin aceasta s-a dăruit nestricăciune trupurilor sfinților, adeverindu-se aceasta prin moaștele sfinților și cântându-Ți cu umilință: Aliluia!

Icos 9:

De Dumnezeu grăitorii ritori mânecă cu duhul întâmpinând ieșirea din mormânt, și în loc de mir, cântare Îți aduc Ție, ca soarelui dreptății și Stăpânului; cu ale căror cântări, primește și aceste rugăciuni ale noastre:
Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe Tine, primește și ale noastre cântări de laudă, de mulțumire și de cerere;
Iisuse, soarele dreptății, luminează sufletele noastre cele întunecate;
Iisuse, Cel ce pe pescari i-ai făcut vânători de oameni, atrage și voia noastră cea rea, spre ascultarea Ta;
Iisuse, Cel ce pe Saul l-ai prefăcut în mai-marele Apostol, înțelepțește-ne și pe noi cei ce rătăcim;
Iisuse, pentru rugăciunile acestui Apostol și ale tuturor sfinților Tăi, fie-Ți milă de noi păcătoșii;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 10:

Voind a mântui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorât pe pământ și Însuți Dumnezeu fiind, ai primit neputințele noastre, ca și în ele să se arate puterea Ta, care ne îndeamnă a cânta: Aliluia!

Icos 10:

Cel ce ai înviat, Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorât în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat legăturile cele veșnice, în care se țineau legate sufletele, slobozește-ne și pe noi de legăturile păcatului, ca să-Ți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai încredințat pe iubitul Tău ucenic Maicii Tale, încredințează-ne și pe noi îngrijirii ei, celei mântuitoare;
Iisuse, Cel ce suferințele Maicii Tale le-ai prefăcut în bucurie, dă-ne și nouă, nevrednicilor, cu răbdare să purtăm crucea noastră;
Iisuse, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maica Ta, dă-ne și nouă, păcătoșilor, ca să fim sub acoperământul ei;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Tine, dă-ne și nouă blândețile și curăția inimii pruncilor;
Iisuse, Cel ce ai liberat pe desfrânata și i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, dă-ne și nouă ca de acum să nu Te mai întristăm;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 11:

Cântare de umilință, despre învierea Ta, binevoiește ca să-Ți aducem Ție, Mântuitorul nostru. Și prin aceasta să primească sufletele noastre mirul vindecărilor de nălucirile cele vătămătoare, ca să-Ți cântăm Ție pururea: Aliluia!

Icos 11:

Primind, prin învierea Ta, razele strălucitoare ale darului, și prin aceasta, ca prin oglindă, duhovnicește văzând scularea Ta cea aducătoare de viață, ne închinăm cinstitei Tale cruci și slăvitei învierii Tale, pe care o lăudam și o slăvim, cântând așa:
Iisuse, Cel ce ai plecat cerul, primește și rugăciunea noastră, ca un îndurător;
Iisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoară poftele noastre cele trupești;
Iisuse, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, da-ne și nouă cu totul a ne preda Ție;
Iisuse, Cel ce Te-ai suit la ceruri, ca să pregătești locașuri celor ce Te iubesc pe Tine, așază-ne și pe noi în locașurile Tale;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, numără-ne și pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 12:

Darul Tău dă-ni-l nouă, Iisuse, Cel ce pe toți ne-ai iubit, și primește rugăciunea noastră, ca o pârgă, ce-Ți aducem Ție. Și depărtează de la sufletele noastre tot gândul cel viclean, ca fără osândă să-Ți cântam Ție: Aliluia!

Icos 12:

Cântând preaslăvită învierea Ta, Te slăvim pe Tine, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, și credem că dăruiești tuturor viața veșnică. Pentru aceasta, întru această numită și sfânta zi, ca frații unul pe altul să ne îmbrățișăm. Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru învierea Ta. Deci cu o gură și cu o inimă să cântăm unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează pe Tine, binecuvintează și acum osteneala noastră cea după putere;
Iisuse, Cel ce sfințești pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, sfințește și doririle și gândurile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai făgăduit să fii cu cei credincioși până la sfârșitul veacului, fii neîncetat și cu noi păcătoșii;
Iisuse, Cuvântul cel Adevărat al Tatălui, curăță cuvintele noastre cele nevrednice, ca să Te lăudăm pe Tine;
Iisuse, Paștile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viață, sălășluiește-ne în locașul Tău, luminându-ne haina sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 13:

O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte și celor din morminte le-ai dăruit viața, primește ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puțină rugăciune. Și dăruiește-ne nouă, celor ce suntem în mormântul nesimțirii, viața veșnică, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

19 comentarii

  1. Hristos a inviat! Pace si mantuire tuturor!
    Inima mea se bucura!

    Am o intrebare, cand ies cu lumina, armenianul care a intrat cu patriarhul ortodox in cripta, iese si el cu lumina, este purtat pe brate si este foooooarte bucuros! Asta ma mira…. Nu e orotodox, nu? Crede el in Lumina Sfanta? Ma surprinde bucuria lui si nu prea inteleg…. Are cineva o explicatie?

    1. @ vali

      armeanul si coptul deopotriva eretici, primesc lumina primii de la Patriarhul Ortodox care a intrat SINGUR in Mormantul Sfant !!!

      O primesc primii ca sa li se arate ca Ortodoxia e Calea Adevarata, dar ei nu pricep. Ei interpreteaza altfel gestul. Iar pe noi nu ne intereseaza comportamentul lor. Probabil rasul lor tembel e unul cu iz ecumenist si care probabil sugereaza tuturor celor ce asista la eveniment, ideea ca exista mai multe cai spre acelasi Dumnezeu. Probabil…

      O primesc primii, fara ca ei sa inteleaga de ce. Defapt nici nu-i intereseaza de ce. La fel cum nu-i intereseaza nici pe papistasii care asista, eventual sectarii, nici pe autoritatile israiliene si nici pe musulmanii care asista si il perchezitioneaza pe Patriarh.

      Si nu-i intereseaza nici pe musulmanii care iau de acolo Lumina Sfanta si o duc in moscheea Al Aqsa. (a nu fi confundati cu arabii convertiti la Ortodoxie si care ce-i drept, sunt cam cei mai agitati si galagiosi pe acolo, de bucurie ca au gasit Dreapta Credinta).

      Ma intreb oare ce lumina au impartit papistasii in urma cu o saptamana? Ma intreb, despre ce bucurie a invierii, a cui inviere si de care lumina se bucurau credinciosii catolici in urma cu o saptamana?

      Ereticii si sectarii sunt prezenti acolo sa caute nod in papura si spera sa prinda un motiv sau o ocazie cu care sa conteste Sfanta Lumina.

      In bezna mintii si in universul lor minuscul nu se clinteste nici o rotita si nu se aprinde nici un beculet, la vederea Sfintei Lumini. Si nici macar nu sunt curiosi sa li se aprinda beculete si sa li se clinteasca rotite.

      Asai vali ce interesant ca, exista fiinte umane pe acest pamant care nu reusesc sa-si inteleaga propriul comportament?

      Noi insa, sa ne bucuram ca realmente, avem de ce. Avem Darul cel mai de pret.

      Si mult ni se va cere pentru acesta.

      Hristos a inviat !!!

      1. Multumesc pt explicatii, @Cosmin.
        Ochi au dar nu vad. Urechi au dar nu aud….
        Pacat. Pt o secundam -am gandit ca poate poate… or sa vada….

        Hristos a Inviat!

  2. Cum este posibil ca Sfanta Lumina sa vina la Patriarhul eretic de Ierusalim Teofil, care a semnat in Creta documentele eretice si care e cunoscut pentru ecumenismul sau?
    Daca Sfanta Lumina vine la un astfel de Patriarh al Ierusalimului nu cumva aceasta se petrece pentru ca nu a fost condamnat de un Sinod si nu a fost depus din treapta de Episcop in care se afla acum? Cum explica hiper ortodocsii venirea Sfintei Lumini intr-o Patriarhie eretica? Cum de Dumnezeu nu isi intoarce Fata Sa de la patriarhul Teofil? Nu cumva pentru ca acest Patriarh desi este eretic in fapta si gandire, totusi nu a fost condamnat. Oare faptul ca Sfanta Lumina vine la Sfantul Mormant prin mana unui Patriarh eretic ne face pe noi sa mergem si sa ne impartasim din mana acestui Patriarh, sau sa-l pomenim? In nici un caz! El doar nu este condamnat de un Sinod, iar Dumnezeu Insusi face ICONOMIA mult hulita de hiper-ortodocsii zelotisti cazuti de-a dreapta asa cum au cazut stilistii vechi calendaristi? Dumnezeu nu vrea ca acest Patriarh sa mearga in iad, si nici miile de credinciosi incostienti si partasi la erezie, dar Dumnezeu vrea ca sa se intoarca acestia, sa se indrepte, sa se lepede de erezii. Nu ne impartasim din mana lor pentru ca invata erezia. Asta nu insemna, iata, ca ei nu mai sunt episcopi, sunt episcopi dar episcopi mincinosi atata timp cat invata erezia. Fugiti de astfel de episcopi mincinosi, dar nu de toata Biserica. Nu mai exista constiinta ortodoxa si discernamant decat la foarte putini. In loc sa-i intarim pe cei care au condamnat textele eretice de la Creta, hiper-ortodocsii zelotisiti fara de minte, cuprinsi de manie draceasca ii hulesc ca fiind eretici! Iata dracul ce bucurie are! Ca i-a facut pe toti sa inghete in starea lor de ura si sa-si camufleze propriile patimi cu asa zisa lupta pentru apararea credintei, numindu-i pe toti, la gramada, eretici! Vai intunecarea mintii! Vai bucuria dracilor! In loc sa luptam cu armele luminii si ale dragostei, a fermitatii si maturitatii marturisirii si aliniei clare a evitarii comuniunii directe doar cu cei care sunt eretici cretani ecumensiti vaditi, luptam cu Biserica lui Hristos! Plang pentru ratacitii care au mai si fost, unii caterisiti, altii huliti, iar pe deasupra ii asteapta si infricosatul iad, pentru ca nu au fost pregatiti sa lupte, s-au infierbantat si s-au lasat influentati de alti infierbantati greci atoniti, care au parasit asculltarea de batranii Athosului, de uncenicii Sfantului Paisie Aghioritul, de pusnicii cu dreapta socoteala, care au semnat acel text in care spun: nepomenitorii de episcopi cretani care hulestc pe pomenitori se pune pe sine inafara Bisericii! Vai infricosator blestem! Ei azi, unii chiar semnatari atoniti ai acelei scrisori s-au pus pe sine azi inafara Bisericii, adica in iad! Te-ai ingradit de erezie? Suficient iti este tie! Nu te apuci sa urli la toiti ca sunt eretici, la fel ca Nestorie supranumit mancatorul de eretici!

  3. Hristos a inviat!

    Am o rugaminte – puteti face o harta a bisericilor unde se tin slujbe curate, neecumeniste, din tara? Eu n-am mai mers din 2014 la biserica, nici nu m-am mai spovedit, si de la adunarea cretana incoace, nici nu mai am unde sa merg (era la inceput in apropiere de Frasinei un ieromonah marturisitor despre care s-a scris si aici la vremea respectiva dar acum din cate am citit ar fi fost inlocuit de un preot eretic ecumenist in biserica unde slujea, deci nu mai am varianta rezonabila unde sa merg).
    Nu mi-a placut niciodata prea mult rugaciunea in biserica, prefer rugaciunea acasa, e mai linistitoare, dar totusi as vrea din cand in cand sa mai merg si la biserica, la una curata, nu spurcata de ecumenism, taieri de slujbe sau grabirea lor, limbaj de lemn de la amvon ce nu foloseste nimanui.
    Dar prea departe nu-s dispus sa merg pentru o simpla slujba, care oricum nu ma prea pasioneaza (mai mult m-as duce pentru spovedanie daca as merge undeva departe, ca asta n-o pot face singur acasa).

    O asemenea harta ar fi utila tuturor credinciosilor, sa stie unde pot merge linistiti la biserica si unde nu pot merge din pricina ereziei ecumeniste propovaduite acolo.

    Nu sunt dispus sa depun efort exagerat de mare pentru a ma mantui, caci imi place mult si pacatul, si in aceasta chestiune aplic sfatul Sfantului Vasile cel Mare care spunea intr-o omilie ceva aproximativ ca daca nu esti capabil sa dai totul pentru suflet si mantuire, macar sa dai jumate lui Dumnezeu (era o omilie despre alt subiect, parca despre impartirea averii la saraci si urmarea lui Hristos daca nu ma-nsel). Cu alte cuvinte recunosc ca nu-s in stare, nu vreau sa dau totul pentru mantuire, caci imi place si viata asta, dar aproximativ jumatate din timp si efort cred c-as fi impacat sa fac pt. suflet (nu tot ca nu-s calugar, nici nu-mi place martiriul si ratarea totala in aceasta lume – nu am aspiratii sa devin sfant, ci ma multumesc cu minimul necesar, ca nici ala nu-l pot duce pana la capat uneori).

    Deci, cunoasteti vreo biserica neecumenista prin Ardeal, oriunde-ar fi? Sau un schit, o manastire, chiar si un simplu preot ce face slujba in casa vreunui credincios?
    Ar fi o idee, daca mai sunt preoti nepomenitori, sa-i ajutam financiar modest sa facem o bisericuta ceva mai mica, prin apropierea fiecarui oras mare. Nu ar fi greu – in apropierea Sibiului, si stilistii au o manastire. Eu unul sunt dispus sa dau si ceva bani (nu multi) si sa lucrez si gratis la construirea unei bisericute mai modeste, daca se organizeaza ceva.

    Ideea e ca efortul nu ar fi exagerat de mare, daca s-ar strange sa zicem 100 oameni maxim dintr-un oras mare – am putea lua un teren extravilan ieftin (agricol) si sa se faca acolo o bisericuta de lemn cat de modesta, numai preot marturisitor sa fie sa tina slujbe.
    De “prigoana” n-ar putea fi vorba – si stilistii sunt lasati in ale lor, n-are ce le face Patriarhia si mitropoliile. Si in plus ar fi contraproductiv pentru mitropolii sa prigoneasca credinciosii marturisitori care-si fac propriile biserici – nici n-ar avea in ce baza s-o faca, intrucat terenurile nu ar fi ale lor, nici “sfintite” de borfasii lor fara har din BOR.

    De fapt, avand in vedere ca pana acuma nimeni nu a facut asa ceva, asta arata nivelul “crestinismului” acestui popor.

    Alternativa ar fi sa nu mai merg deloc la biserica pe viata. Si nici nu mi-ar parea rau de asta, daca n-as avea nevoie de unele slujbe (pentru raposati mai ales) si taine (spovedanie).

    Deci, exista biserici in Transilvania, unde se mai poate merge? Si daca nu, ce ne-ar costa sa facem una? Preoti dispusi la jertfa sa fie, ca in rest se rezolva – adunand cate putin de la mai multi se poate lua un teren extravilan, sau daca are cineva, poate lasa ca pe el sa se construiasca o biserica improvizata, esentiala e pana la urma slujba.

    Refuz sa cred ca din zecile de mii de preoti din tara, nu gasim macar 20 intr-o provincie istorica de-a Romaniei. Dar si 5 preoti ar fi arhisuficienti – dispusi fiecare strategic incat sa acopere o arie geografica cat mai mare pentru slujbe si spovedit.

    Scuze de deranj.

    1. Foarte grav ca nu ai mai fost la biserica de atata timp. Trebuie sa gasesti timp si resurse sa mergi la un parinte nepomenitor, oricat de departe ar fi. Acum, cat ii mai avem.

  4. Adevarat a Inviat !

    Primavara dulce ,
    paradis frumos
    Sa cantam cu totii …bis
    A Inviat Hristos .
    …..
    Frati , surori cu totii
    Intr un gand voios
    Haideti sa ne invie
    Si pe noi HRISTOS.

  5. ADEVARAT A INVIAT!
    LUMINA INVIERII DOMNULUI IISUS HRISTOS SA COBOARE IN INIMA SI SUFLETELE TUTUROR!

    Mihai Eminescu
    ÎNVIEREA

    Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
    Al morţii rece spirit se strecură-n tăcere;
    Un singur glas îngînă cuvintele de miere,
    Închise în tartajul străvechii evanghelii.
    *
    C-un muc în mîni moşneagul cu barba ca zăpada,
    Din cărţi cu file unse norodul îl învaţă,
    Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,
    Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-şi prada.
    *
    O muzică adîncă şi plină de blîndeţe
    Pătrunde tînguioasă puternicile bolţi:
    „Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colţ,
    Înveninînd pre însuşi izvorul de vieţe,
    *
    Nimica înainte-ţi e omul ca un fulg,
    Ş-acest nimic îţi cere o rază mîngîioasă,
    În pîlcuri sunătoare de plînsete duioase
    A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg”.
    *
    Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială
    Şi negrul întuneric se sperie de şoapte…
    Douăsprezece pasuri răsună… miez de noapte…
    Deodată-n negre ziduri lumina da năvală.
    *
    Un clocot lung de glasuri vui de bucurie…
    Colo-n altar se uită şi preoţi şi popor,
    Cum din mormînt răsare Cristos învingător,
    Iar inimile toate s-unesc în armonie:
    *
    „Cîntări şi laude-nălţăm
    Noi, Ţie unuia,
    Primindu-l cu psalme şi ramuri,
    Plecaţi-vă neamuri,
    Cîntînd Aleluia!
    *
    Cristos au înviat din morţi,
    Cu cetele sfinte,
    Cu moartea pre moarte călcînd-o,
    Lumina ducînd-o
    Celor din morminte!”

  6. INVIERE-NAE IONESCU
    A înviat Christos. Sunt ani de când întoarcerea prăznuirii acestei cutremurătoare fapte ridică în mine aceiaşi tristeţe: iarăşi voi citi aceleaşi comentarii şi voi auzi aceleaşi interpretări. Proastă literatură protestantă, anemic efort de “cugetători” pozitivişti în nevoia slăbănoagă de a împăca domeniul raţiunii cu cel al harului. Ca şi cum cine a intrat odată în împărăţia harului se mai necăjeşte cu neputinţa raţiunii! Ce zadarnică bâiguială -ştiinţifică, dragă Doamne!- în jurul unui FAPT simplu şi evident!

    “Renaşterea naturii”, “mitul solar” şi atâtea alte neputințe, pentru a escamota faptul năucitor, dar FAPT, al învierii după trup a lui Christos. Căci a înviat, aşa cum o hotăra mai dinainte, dealtfel, Scriptura; şi a fost, după trup, în mijlocul alor Săi, în același fel precis şi real în care este în mijlocul nostru -trup şi sânge- şi va stărui să fie până la sfârşitul veacului. A înviat, cum vom învia şi noi, atunci când vor suna trâmbiţele judecăţii din urmă, când se vor rupe peceţile cărţii şi vor cădea zidurile carcerii vremii; adică la sfârşitul veacului. Aci e doară toată ”taină”; care nu e, de fapt, nici o taină, ci numai o neînţelegere. Noi vom învia din morţi la Judecata de apoi. Adică atunci când se va sfârşi istoria şi vor cădea încercuirile timpului şi spaţiului. Ne-am născut în timp; am murit în timp; vom învia însă dincolo de veac. Întocmai ca Christos; devenit om şi jertfit în veac; dar înviat în afară de acesta, şi rămas în mijlocul nostru după natura lui de înviat în afara veacului. Cum se lămuresc toate! Şi învierea, şi prezenţa Lui deapururea în mijlocul nostru! În sfânta împărtăşanie este prezent Christos nu “în formă de” pâine şi vin, ci existând în chip real ca trup şi sânge. Nu e deci vorba de un simbol, de o prefiguraţie, ci de un fapt real. Şi totuşi… noi nu vedem acolo decât pâine şi vin, deşi este trup şi sânge. Ce însemnează asta? Însemnează că există mai multe planuri de existenţă; şi că pentru fiecare din aceste domenii noi trebuie să avem mijloace speciale de investigaţie.

    Că nu putem să înţelegem prin raţiunea noastră decât ceea ce cade înlăuntrul veacului; şi că pentru ceea ce este în afara lui avem nevoie de un alt instrument, în speţă – al credinţei. Din această lume de dincolo de veac face parte învierea după trup a lui Christos; care înviere, ca şi înălţarea la cer, ca şi prezenţa în mijlocul nostru, nu sunt minuni decât în ordinea veacului şi a raţiunii; dar sunt realităţi şi existente fireşti în ordinea care ține de domeniul credinţei. Simbol? Nu. Ci FAPT. Simbolic poate fi cel mult limbajul nostru. Faptele însă nu pot fi simbolice, ci numai fapte pur şi simplu.

    A înviat Christos. Nu Christos-Dumnezeu, ci Christos-Omul, anticipând învierea noastră la sfârşitul veacului. Anticipând-o, dar nu schimbându-i natura. Învierea lui e la fel cu învierea noastră; şi după cum noi vom învia la sfârşitul veacului, deci după încetarea acestuia, aşa a înviat şi El: în afară de veac. Afirmând prin aceasta existenţa mai multor lumi, de grade de realitate deosebite, sau mai exact comportându-se în chip deosebit faţă de Absolut. Şi astfel învierea nu este actul prin care noi am fost mântuiţi; ci numai anunţarea şi definirea lumii în care vom trăi după Judecata de apoi. “Christos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând…” Moartea Lui – deci jertfa Lui- este faptul hotărâtor al mântuirii noastre. Învierea este doar semn pentru viaţa veacului ce va să vie, deci nu a veacului care, pentru noi, este în acest moment. Să lăsăm deci interpretările şi încercările de a înţelege, şi să mărturisim smeriţi credinţa noastră nestrămutată: “Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.”

    Nae Ionescu – Înviere
    http://www.buciumul.ro/2018/04/08/nae-ionescu-inviere-2/

  7. OrtodoxInfo spune-mi,te rog,preoții nepomenitori au avut Lumină, pe care să o dăruiască enoriașilor lor ? Dacă, au avut Lumină, de la cine au luat-O ? Pentru că, dacă au luat-O de la Patriarhul Daniel, am fi avut voie să luăm Lumină de la el ?

Dă-i un răspuns lui Dan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button