X

CIA spionează exploatările miniere din România încă din 1952

Roşia Montană, dar şi alte fabrici din județul Alba cu activitate în domeniul minieritului, au reprezentat în perioada comunistă un “obiectiv” extrem important pentru americani

CIA urmărea în detaliu activitatea de acolo și colecta informații legate de zăcăminte, nivelul exploatării, numărul de muncitori și turele în care lucrau, informează colegii de la site-ul alba24.ro, care au studiat acest segment din documentele recent desecretizate de CIA.

Dintr-un document din 1952, aflăm că la Roșia Montană, 618 muncitori lucrau în două schimburi de câte 12 ore pentru a extrage 8432 de tone de minereu. Un alt document, clasificat drept “confidențial” se ocupă de modul în care întreprinderile românești și-au îndeplinit planul de producție stabilit la nivelul anului 1949.

Sunt expuse în document: numele fabricii, locul în care se află și data din an până la care s-a îndeplinit planul pentru tot anul. În general, întreprinderile românești reușeau să își îndeplinească obiectivele cu câteva luni înainte de sfârșitul anului. Asta, potrivit ziarului Scânteia, citat de documentele CIA, care luau inițial de bune aceste date.

Astfel, Fabrica din Cugir a raportat ca îndeplinit planul de producție în data de 20 octombrie 1949, iar Exploatarea Minieră de la Roșia Montană zece zile mai târziu, în 30 octombrie. În documentul CIA mai sunt amintite și alte întreprinderi din Alba: unitățile Almașul Mare 1 și 2, Zlatna I și Zlatna II, Moara din Aiud, Fabrica de Vagoane din Aiud, fabrica din Sântimbru și fabricile de procesare a lemnului din Sebeș. Toate acestea erau considerate obiective importante și unități de producție de succes ale noii economii sovieto-românești (într-un alt document sunt analizate și sovrom-urile, adevărate mecanisme de spoliere a economiei naționale de către URSS).

Sursele, la secret și după 60 de ani

Câțiva ani mai târziu, respectiv în 1958, americanii știau deja că nu se pot baza pe informațiile oficiale. Într-un memorandum secret dedicat industriei neferoaselor, se precizează că informațiile economice din spațiul sovietic (unde era amplasată și România) ”lasă mult de dorit”. În același document se precizează că CIA a obținut informații de la ”Institutul Românesc al Minelor” și de la ”Antrepriza Gheorghe Doja” din Zlatna despre ”o anumită fabrică” de care era interesată. Numele surselor a fost mascat, chiar și după descretizarea documentului.

Secretele subteranului românesc, păzite cu armata

România încerca să protejeze informațiile legate de zăcămintele din subteran și impusese măsuri stricte în lucrurl cu documentele, dar restricționase și apropierea fizică de exploatări și fabrici. Un document al spionajului american din 1963, strict secret, arată că secretele subteranului românesc ajunseseră să fie păzite cu ajutorul armatei și al trupelor de securitate. Un batalion deplasat de la Cluj Napoca, avea datoria să apere, pe lângă închisoarea de la Aiud și un pod la Alba Iulia, exploatările miniere de la Almașu de Sus (Zlatna) și de la Valea Dosului (aur, mercur și uraniu).

Categorii
Big brother
cuvinte cheie

Articole asemănătoare

2 comentarii

  1. Dar, câte întreprinderi erau în vremea aceea și cât interes prezentau,ele, pentru SUA ! Acum, cred că nu mai este nicio întreprindere și SUA nu mai este interesată de mai nimic pe acolo, în afară de Roșia Montana !

  2. Bineinteles ca americanii spionau caci „exploatarea” zacamintelor Romniei in acel timp se facea „tovaraseste” cu ajutorul intreprinderilor SOVROM iar produsele se diceau spre estul sovietic „luminos”. Asa se ducea uraniul romanesc (18000 tone), petrolul romanesc, lemnul, etc. Frumos mai incurcati lumea ! Studiati ceva istorie inainte de publicare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!