Iata un documentar ce nu-i anti transplant, dar in care se spun niste chestii despre care auziti foarte rar:
Asadar, la min. 3, schimbari la 2 saptamani dupa ce a primit ficatul unui tanar de 16 ani:
Ion Badea (pensionar) a devenit brusc extrem de sensibil. […] Initial a crezut ca-i doar o faza. A intrat insa la ganduri cand a observant ca incepe sa simta dorinta arzatoare de a asculta un gen de muzica pe care inainte il detesta: hip hop. […] Trecerea brusca i-a uluit pe toti ai lui. […] B.U.G Mafia.
[…]
Incet incet au inceput sa apara si alte schimbari. Corpul lui, care parca intinerise brusc, ii cerea miscare. “Jucam fotbal cu copii de 13 – 14 ani”.
La min. 6, dupa ce s-a intalnit cu tatal “donatorului” a aflat ca tanarul era sensibil, sportiv, trupa preferata B.U.G Mafia.
La min. 7 ni se spune ca doctoral Irinel Popescu (mason) a mai intalnit intamplari ciudate, insa stiintific ele sunt puse doar pe seama stresului si a medicamentelor administrate dupa operatie.
[…]
Exista totusi un om care are o alta teorie. Tot un profesor roman doctor in neurologie si psihiatrie. In anii ’80 el a bulversat lumea medicala internationala cu cartea sa “Inteligenta materiei”, in care vorbea despre un transfer mai subtil in cazul transplantului si il explica astfel:
“Noi purtam in celulele noastre schema structurala si functionala a intregului organism. De aceea cand un tesut este transplantat unei alte fiinte, din celulele transplantului pot sa fie transmise o serie intreaga de elemente, de trasaturi, venind de la donator.”
La min. 9:39:
“Un copil de 16 luni moare in baie. Si inima lui este data unui alt copil de 17 luni. Parintii se intalnesc si cand copilul care a primit inima avea 5 ani ii recunoaste pe parinti fara sa-i fi vazut vreodata. Deci informatia exista. N-a venit din aer, din neant. Ci pur si simplu exista in celula tesutului care i-a fost transplantat.”
La min. 12:27, David Pompei, transplant de inima:
Inca de pe patul de spital a simtit o imensa energie. “M-am dat jos din pat cu toate alea si am inceput sa fac genoflexiuni. Si am vrut sa vad daca s-a schimbat ceva dupa trei zile.” […] S-a gandit ca e energic fiindca e sanatos. O luna mai tarziu insa s-a produs o schimbare majora care l-a pus serios pe ganduri. “Mi s-a inegrit parul foarte tare dupa operatie. Sincer, nu stiu de ce. Deci am intrebat si medicii … Nu stiu. Inainte eram saten.”
[…]
Apoi, dupa 7 ani, a primit un telefon si a simtit cum i se opreste respiratia. Era tatal celui de la care fusese prelevata inima. Abia atunci a aflat ca pe salvatorul lui il cheama Marius si ca murise fulgerator la numai 22 de ani. Fusese ucis. […] La acea intalnire a aflat ca el si Marius au mai multe in comun decat ar fi putut crede: “Actiunea, activitatea, aventura. Avea parul negru.”
In lume exista multe cazuri spectaculoase de metamorfoza la pacienti supusi unui transplant de inima. Un doctor american a studiat marturiile lor si la fel ca profesorul roman a ajuns la concluzia ca exista o memorie a celulelor. Iar inima stocheaza mare parte din informatia care determina personalitatea unui om.
Pr. Dr. Paul Pearsall:
“Cei care au facut un transplat de inima au declarat ca au primit amintirile, sentimentele, preferintele culinare, temerile si gusturile muzicale ale donatorilor. O femeie, care primise inima unui boxer, era cea mai tacuta, linistita si relaxata persoana. Ura violenta. Pleca din camera cand sotul ei se uita la fotbal. A primit inima boxerului si acum se uita la fotbal, striga, injura si loveste cu pumnii.”
Cazul care a starnit valva in SUA si pe care s-a bazat teoria lui Pearsall a fost cel al unei dansatoare in varsta de 47 de ani supusa unui dublu transplant: de inima si de plamani. Imediat dupa operatie femeia delicata, atenta la dieta, s-a tranformat intr-o persoana cu un apetit imens pentru fast food si ciocolata. Iar schimbarile nu s-au oprit aici.
“La cateva zile dupa transplat, a venit presa, sa ma intervieveze. Si unul dintre reporteri m-a intrebat: Acum, dupa ce ati trait acest miracol, ce va doriti cel mai mult pe lume?
Si am raspuns: mi-as da viata acum pentru o bere.
Asa mi-a venit sa spun. Si nu sunt o bautoare de bere.
Scrisul meu de mana s-a schimbat: nu mai era inclinat de la dreapta la stanga, ci de la stanga la dreapta.”
La min. 19:37, Florin Fagetean, transplant de inima:
Nu spune prea multe despre ce i se intampla: “Cum mai zic unii, no si eu sunt cu transplant de cord si au inceput sa povesteasca, face, tu nu visezi noaptea? […] Ca vine donatorul si cere inima sa i-o dau inapoi. Si nici n-a durat mult, doua luni, l-o tocat psihic si-a decedat.”
[…]
In lume exista putine studii pe acesta tema. Unii doctori se tem ca asta ar putea determina familiile sa refuze prelevarea de organe de la rude aflate in moarte cerebrala iar multi pacienti chiar daca simt o schimbare, fie prefera sa o ignore, fie tac ca sa nu devina tinta ironiilor. Insa cei care cred in acest fenomen considera ca ar trebui analizat pentru ca el le-ar putea oferi raspunsuri asteptate despre viata si spirit.
Am și eu o nelămurire… Ok, bolnavul își schimbă complet comportamentul, asimilând caracteristici ale donatorului. Dar, cele ale bolnavului dispar complet?? Cel, puțin așa se înțelege din articol ….
pai nu e logic? inima lui, cu tot cu informatiile proprii, a aruncat-o la cos si si-a pus o alta inima, cu alte informatii. e ca si cum schimbi hard.ul vechi, cu tot cu informatiile de pe el, cu altul nou, cu alte informatii. p.s. fiecare organ are propriile informatii, adica aura energetica, iar per total formeaza aura corpului, adica scutul energetic al corpului.
as vrea sa mai adaog ceva. 1) transplanturile astea sunt cu risc. la ce ma refer? organul resp. vine, pe langa corpul fizic, si cu corpul energetic propriu, adica cu informatiile proprii,pe care le-a acumulat in timpul vietii donatorului. adica nu-i totuna sa-ti faci transplant cu un organ de la un demonizat sau de la un sfant. 2) aura, adica informatia energetica,nu exista decat la fiinte vii (organe vii in cazul nostru). un corp mort nu are aura si nu detine informatie energetica. deci un organ, ca sa poata fi transplantat, trebuie sa fie viu. dar un organ viu nu poate sta intr-un corp mort. deci, obligatoriu, corpul donatorului trebuie sa fie viu, pt. ca organele din el sa fie vii. deci OBLIGATORIU donatorul trebuie sa fie viu cand i se preleveaza organele.