CALCULE MATEMATICE ce demonstreaza ca actualul model al PAMANTULUI PLAT are … mari probleme

Pentru ca nu sa ieșit niciodată din sfera pamantului

1. In timpul solstitiului de iarna, Polul Sud nu este luminat in acelasi mod in care este luminat Polul Nord in timpul solstitiului de vara. In timpul solstitiului de iarna, la Polul Sud nu exista „Soarele de la Miezul Noptii”, deci nu este luminat 24 de continuu.

„Soarele de la Miezul Nopții” este un fenomen arctic care apare anual în timpul solstițiului de vară, unde pe parcursul mai multor zile, chiar și un observator suficient de departe de nord poate vedea cercurile de călătorie ale Soarelui deasupra capului, înălțându-se și coborând pe cer pe tot parcursul zilei, dar niciodată stând pe deplin sus mai mult de 72 de ore! Dacă Pământul ar fi de fapt un glob rotativ care gravitează în jurul Soarelui, singurul loc unde un astfel de fenomen ca „Soarele de la Miezul Nopții” ar putea fi observat ar fi la poli. Din orice alt punct de vedere de la 89 de grade latitudine în jos, nu ar putea niciodată, indiferent de orice pantă sau înclinare, să se vadă Soarele timp de 24 de ore continuu. Pentru a vedea o întreagă revoluție a Soarelui pe un glob rotativ, din alt punct decât polii, ar trebui să vezi prin mile și mile de uscat și mare pentru o parte a revoluției!”

Soarele de la Miezul Noptii vazut din Norvegia: https://www.youtube.com/watch?v=hieFRBYa7Eg

„Sediul susține că Soarele de la Miezul Nopții este experimentat în Antarctica, dar în mod convenabil ei nu au niciun film netăiat care să arate acest lucru, și nici nu permit exploratorilor independenți să călătorească în Antarctica pe parcursul solstițiului de iarnă pentru a verifica sau a respinge aceste afirmații. În schimb, există zeci de filme netăiate disponibile publicului, care arată Soarele de la Miezul Nopții din zona arctică și au fost verificate dincolo de orice umbră de îndoială.”

https://www.esrl.noaa.gov/gmd/obop/spo/movies.php

„În locurile latitudinilor comparabile de nord și sud, Soarele se comportă foarte diferit față de cum ar trebui să se comporte pe un Pământ bilă ce se rotește, dar exact cum ar trebui să se comporte pe un Pământ plat. De exemplu, cele mai lungi zile de vară de la nordul ecuatorului sunt mult mai lungi decât cele de la sudul ecuatorului, și cele mai scurte zile de iarnă de la nordul ecuatorului sunt mult mai scurte decât cele de la sudul ecuatorului. Acest lucru este inexplicabil pe un Pământ bilă care se rotește și se clatină în mod uniform, dar se potrivește exact pe modelul plat cu cercurile de călătorie ale Soarelui deasupra și în jurul Pământului de la tropic la tropic.”

„În locurile latitudilor comparabile de Nord și Sud, zorii și amurgul se petrec foarte diferit față de cumar trebui să se petreacă pe o bilă rotativă, dar exact cum ar trebui să se petreacă pe un Pământ plat. În nord zorii și amurgul vin încet și durează mai mult decât în sud, unde vin și pleacă foarte repede. În anumite locuri din nord, amurgul poate dura mai mult de o oră, în timp ce la latitudinile sudice comparabile, în câteva minute lumina Soarelui dispare complet. Acest lucru este inexplicabil pe un Pământ bilă care se rotește și se clatină în mod uniform, dar este exact ceea ce este de așteptat pe un Pământ plat cu Soarele călătorind mai rapid, în cercuri mai largi deasupra sudului și mai încet, în cercuri mai înguste deasupra nordului.”

„Dacă Soarele călătorește în cercuri deasupra și în jurul Pământului la fiecare 24 de ore, în mod constant de la tropic la tropic, la fiecare 6 luni, rezultă că regiunea nordică centrală va primi anual mult mai multă căldură și lumină solară decât regiunea circumferențială sudică. Din moment ce Soarele trebuie să treacă peste regiunea sudică care este mai mare, în aceleași 24 de ore trebuie să treacă peste regiunea nordică care este mai mică, iar trecerea acestuia, de asemenea, trebuie în mod necesar să fie proporțional mai rapidă. Acest lucru explică perfect diferențele dintre temperaturile arctice/antarctice, anotimpuri, durata luminii zilei, viața plantelor și animalelor; acesta este motivul pentru care zorii și amurgul din Antarctica sunt foarte abrupte în comparație cu nordul; și acest lucru explică de ce în multe nopți arctice din mijlocul verii, Soarele nu apune deloc!”

La intrebarile 2. si 3. inteleg ca te indoiesti de existenta firmamentului. Existenta acestui firmament cu Soarele, Luna si stelele in el, este confirmata si in Biblie, si de Sfintii Parinti.

In Biblie Pamantul este descris ca fiind cufundat in apa si avand dorma de cerc (sau portiunea de pe el, pe care avem acces are forma de cerc, el poate fi mai mare), fiind acoperit de acest firmament cu care Dumnezeu a desparit apa de dedesupa lui, de cea de dedesuptul lui, iar apoi pe cea de dedesuptul lui a facut-o sa se scurga, pentru ca in interiorul firmamentului sa ramana saptiul liber (vaduhul) si sa se arate uscatul:

Şi a zis Dumnezeu:

„Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!” Şi a fost aşa. şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a arătat uscatul.”

Un lucru asemanator s-a intamplat cu scurgerea apelor s-a intamplat dupa potopul din veremea lui Noe.
Firmamentul este numit in Biblie “tarie”, “bolta” si chiar “cort”, si acopera o forma de cerc:

Aici arata forma (sau portiunea) Pamantului ca fiind un cerc:

“El a tras un cerc pe suprafaţa apelor, până la hotarul dintre lumină şi întuneric.” Iov 26:10

“El stă în scaun deasupra cercului pământului; pe locuitori îi vede ca pe lăcuste; El întinde cerul ca un văl uşor
şi îl desface ca un cort de locuit.” Isaia 40:22

Aici a despartit acele ape, prin facerea firmamentului:

„Și a zis Dumnezeu: «Să fie o tărie prin mijlocul apelor și să despartă ape de ape!» Și a fost așa.” Geneza 1:6

„A făcut Dumnezeu tăria și a despărțit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele cele de deasupra tăriei.” Geneza 1:7

„Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Și a vazut Dumnezeu că este bine. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a doua.” Geneza 1:8

Aici face referire la faptul ca Luna, Sarele si Stelele sunt puse inauntrul firmamentului:

„Și a zis Dumnezeu: «Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte și să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii,» Geneza 1:14

«Și să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul.» Și a fost așa.” Geneza 1:15

„A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei și luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopții, și stelele.” Geneza 1:16

„Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamântul,” Geneza 1:17

”Să cârmuiască ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Și a văzut Dumnezeu că este bine.” Geneza 1:18

Si alte citate referitoare la firmament:

„Apoi a zis Dumnezeu: «Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!» Şi a fost aşa.” Geneza 1:20

Aici arata clar ca acel firmament este ceva solid:

„Poţi să întinzi la fel cu El boltitura cerului, ca o oglindă turnată din metal ?” Cartea lui Iov 37:18

„El a zidit locuinţele Sale înalte în ceruri şi bolta cea de peste pământ a întemeiat-o. El cheamă apele mării şi le revarsă peste faţa a tot pământul. Domnul este numele Lui.” Amos 9:6

„Când El a întemeiat cerurile eu eram acolo; când El a tras bolta cerului peste faţa adâncului,” Pildele lui Solomon 8:27

Si niste citate ale unor Sfinti Parinti cu privire la faptul ca Luna Soarele si Stelele sunt in interiorul acelui firmament, iar in spatele lui se afla apa sub forma de gheata sau si lichida:

Sfântul Chiril al Ierusalimului – Cateheze: „Se cuvenea să se minuneze la vederea bolţilor cerurilor! Se cuvenea să se închine Celui care a pus cerul ca o cămară (Isaia 40, 22), Celui care din firea curgătoare a apelor a făcut tăria cerului! Căci Dumnezeu a spus: „Facă-se întăritură în mijlocul apei”. Dumnezeu a spus odată; cerul s-a statornicit şi nu cade. Cerul este de apă, iar soarele, luna şi stelele care sunt în el, sunt de foc. Cum pot să străbată prin apă corpuri de foc ? Dacă cineva se îndoieşte de aceasta din pricina naturii contrare a focului şi a apei, să-şi aducă aminte de focul care ardea cu grindină pe timpul lui Moise în Egipt (Ieşirea IX, 23-24), şi să vadă creaţia cu totul înţeleaptă a lui Dumnezeu.
Deoarece era nevoie de apă la cultivarea pământului, Dum¬nezeu a făcut din apă cerul de deasupra; în felul acesta, când ogoarele pământului au nevoie să fie udate de ploi, cerul din fire este gata pentru aceasta.”

Sfântul Ioan Damaschin – Dogmatica: „Mai întâi a făcut Dumnezeu tăria, care a despărţit apa cea de deasupra tăriei şi cea de dedesubtul tăriei. Căci la porunca dumnezeiască tăria a fost întărită în mijlocul abisului apelor. Pentru aceea a spus Dumnezeu să se facă tărie şi s-a făcut. Dar pentru care motiv a pus Dumnezeu apa deasupra tăriei ? Din pricina arşiţei cea fierbinte a soarelui şi a eterului. Căci îndată după tărie se întinde eterul. Iar soarele împreună cu luna şi stelele sunt în tărie. Dacă n-ar fi fost apa acolo, s-ar fi aprins tăria din pricina căldurii… Mai mult, Dumnezeu a numit tăria „cer” (Facerea I, 8) şi a poruncit ca acesta să fie în mijlocul apei, orânduind ca el să despartă apa care este deasupra tăriei de apa care este dedesubtul tăriei (Facerea I, 6).
Aşadar, când voia să zică „cerul cerului”, a zis „cerurile cerurilor”, ceea ce însemnează cerul de deasupra tăriei; iar când spune „apele de deasupra cerurilor” (la fel), potrivit obiceiului limbii evreieşti, este numit cu pluralul „ceruri” fie aerul şi tăria, fie cele şapte zone ale tăriei, fie tăria.”

Sfântul Ioan Gură de Aur – Omilii la Facere: „În acelaşi timp putem chiar spune şi despre stele, că Dumnezeu a poruncit să fie în tăria cerului, ca să trimită lumina lor pe pământ… Că de asta au şi fost puse pe cer, ca să lumineze pe pământ şi să stăpânească ziua şi noaptea… că după ce ne-a vorbit de crearea celor doi luminători şi a stelelor, grăieşte despre toţi în general spunând: «Să stăpânească zilei şi nopţii şi să osebească între mijlocul luminii şi între mijlocul întunericului.»După cum nu poţi vedea ziua stelele mergând pe cer – că lumina soarelui prin marea ei strălucire, le acoperă rostul lor – tot aşa nici soarele nu se arată vreodată noaptea, pentru că luna cu lumina ei e îndestulătoare să lumineze întunecimea nopţii. Fiecare dintre stihii îşi păstrează drumul său şi nu-şi depăşeşte propria măsură; ascultă de porunca Stăpânului şi-şi împlineşte lucrarea ei.”

Sfântul Atanasie cel Mare – Cuvânt împotriva arienilor: „Iar toată lumea văzută a fost făcută în şase zile: în prima, lumina pe care a numit-o zi; în a doua tăria; în a treia, adunarea apelor… „Şi puse pre dânşii Dumnezeu întru întăritura cerului, ca să lumineze pre pământ. Şi să stăpânească zilei şi nopţii. Iar Dumnezeu i-a pus pe ei pe tăria cerului, să lumineze pre pământ şi să stăpânească zilei şi nopţii.”… Iar tăria să osebească apă de apă şi acolo să punem stelele.”

Sfântul Clement Romanul – Omilii: „Iarăşi el a împodobit tăria cea văzută cu stele, cărora le-a hotărât calea şi mersul.”

Apa exista si in interiorul firmamentului, se poate vedea acest lucru si prin telescop, cand ne uitam la “plante” si stele:

Venus: https://www.youtube.com/watch?v=XLP-vyOGA80
Marte: https://www.youtube.com/watch?v=uhkxdnzkY78
Jupiter: https://www.youtube.com/watch?v=iqu2KkNMUFs
Mercur: https://www.youtube.com/watch?v=AYkXL1rX0s4
Saturn: https://www.youtube.com/watch?v=-_LxkhF_dxc
Neptun: https://www.youtube.com/watch?v=kbhfj-wrmZs
Uranus: https://www.youtube.com/watch?v=4hhvUvXdvTs
Posibil – Pluto: https://www.youtube.com/watch?v=4rxdWMUk6Xo

Imaginile obtinute prin telescop, sunt destul de clare, incat si cei care le posteaza pe internet, spun: “Pare ca este in apa…”, “ Aceasta sigur nu e o planeta.”. Asa zisele planete se vad diferit de ce ne arata NASA, se vad ca niste discuri in apa… Iar apa respectiva nu ar putea fi tinuta acolo decat de ceva solid.

“Se susține că celelalte planete sunt sfere și deci, prin urmare, Pământul trebuie să fie, de asemenea, o sferă. În primul rând, Pământul este un „plan” nu o „planetă”, deci forma acestor „planete” de pe cer, nu are nici o influență asupra formei Pământului de sub picioarele noastre. În al doilea rând, aceste „planete” au fost cunoscute de mii de ani în întreaga lume ca „Stelele Rătăcitoare”, deoarece acestea se deosebesc de celelalte stele fixe, doar în mișcările lor relative. Atunci când sunt privite imparțial cu ochiul liber sau printr-un telescop, stelele fixe și rătăcitoare apar ca niște discuri luminoase, NU ca niște planete sferice. Pozele și filmele cu planete sferice prezentate de NASA, sunt toate, în mod clar, imagini false generate de calculator, și NU fotografii.”

https://flatearthscienceandbible.files.wordpress.com/2016/02/img_4655.jpg?w=474

Este adevarat, existenta firmamentului nu contrazice forma sferica a pamantului, dar daca firmamentul este semisferic, atunci da posibiliatea Soarelui sa schimbe forma portiunii luminate, nu neaparat exact ca in exemplele de mai sus.

O tentativa de reproduce acest lucru: https://www.youtube.com/watch?v=U5TNCQq-KpM
E posibil ca si fenomnul Sundogs sa aibe legatura cu firmamentul: https://www.youtube.com/watch?v=Uw2TantFh0E

Daca firmamentul ar fi sferic, in acest caz ar trebui sa existe fenomenul descris mai sus „Soarele de la Miezul Noptii” si in emisfera sudica, si poate acest fenomen ar trebui sa poata fi vazut si din alte locuri apropiate de Polul Sud, cum ar fi din orasul Ushuaia din sudul Argentinei sau poate si din Noua Zeelanda. In Antarctica, cercetatorilor independenti le este interzis sa se duca acolo in timpul solstitiului de iarna, ca se verifice lucrul asta.

In emisfera nordica se poate vedea Soarele (nu doar lumina lui) continuu timp de 24 de ore, nu numai de la Polul Nord, ci din mai multe locuri apopiate de acesta, cum ar fi Alaska.

Iar daca firmamentul ar fi sferic, atunci poate ar trebui sa avem si o Stea Polara pentru emisfera sudica:

„Sigma Octantis se pretinde a fi o stea centrală a Polului Sud similară cu Polaris, în jurul căruia toate stelele din emisfera sudică se rotesc în direcția opusă. Spre deosebire de Polaris, oricum, Sigma Octantis nu poate fi văzută simultan din orice punct de-a lungul aceleiași latitudini, NU este centrală, dar se presupune că este cu 1 grad mai departe de centru, NU este nemișcată și de fapt nu poate fi vazută deloc folosind telescoapele accesibile publicului! Există speculații legitime cu privire la faptul dacă Sigma Octantis chiar există. Oricum, direcția în care stelele se mișcă deasupra, se bazează pe perspectiva și direcția exactă cu care te confrunți, nu pe emisfera în care te afli.”

Si atunci nu ar mai trebui sa putem vedea constelatiile acestea din emisfera sudica:

„Dacă Pământul ar fi o bilă, Crucea Sudului și alte constelații din sud, ar fi toate vizibile în același timp, de la fiecare longitudine la aceeași latitudine, ca și în cazul din nord cu Polaris și constelațiile sale înconjurătoare. Carul Mare/Mic și multe altele pot fi văzute simultan de la fiecare meridian nordic, în timp ce în sud, constelații precum Crucea Sudului nu pot fi văzute. Acest lucru dovedește că emisfera sudică nu este „pozitionată dedesubt”, ca în modelul Pământului-bilă, ci pur și simplu se întinde în continuare spre exterior, departe de punctul central nordic, ca în modelul Pământului plat.”

„Există câteva constelații care pot fi văzute de la distanțe mai mari pe fața Pământului decât ar fi posibil în cazul în care lumea ar fi o bilă rotativă care gravitează și se clatină. De exemplu, Carul Mare, foarte aproape de Polaris, poate fi văzut de la 90 de grade latitudine nordică (Polul Nord), tot drumul până la 30 de grade latitudine sudică. Pentru ca acest lucru să fie posibil pe un Pământ-bilă, observatorii din sud ar trebui să vadă prin sute sau mii de mile de pământ bombat spre cerul nordic.”

„Constelația Vulpecula poate fi văzută de la 90 de grade latitudine nordică, tot drumul până la 55 de grade latitudine sudică. Taur, Pești si Leu pot fi văzute de la 90 de grade nord tot drumul până la 65 de grade Sud. Un observator pe un Pământ-bilă, indiferent de orice pantă sau înclinație, în mod logic nu ar trebui să aibă posibilitatea de a vedea aşa departe.”

„Vărsător și Balanță pot fi văzute de la 65 de grade nord la 90 de grade Sud! Constelația Fecioara este vizibilă de la 80 de grade nord până la 80 de grade sud și Orion poate fi văzută de la 85 de grade nord, tot drumul până la 75 de grade latitudine sudică! Toate acestea sunt posibile numai pentru că „emisferele” nu sunt nicidecum sfere, ci cercuri concentrice de latitudine care se extind în exterior de la Polul Nordic central cu stelele rotindu-se peste și în jur.”

„Vazută de pe un Pământ-bilă, Polaris, situată direct deasupra Polului Nord, nu ar trebui să fie vizibilă de nicăieri în emisfera sudică. Pentru ca Polaris să fie văzută din emisfera sudică a unui Pământ globular, observatorul ar trebui să privească cumva „prin glob”, iar mile de uscat și de mare ar trebui să fie transparente. Polaris poate fi văzută, oricum, de la peste 20 de grade latitudine sudică.”