După o încercare eşuată de declanşare a unei revolte a populaţiei împotriva regimului de dictatură a regelui Carol II, prin organizarea în ziua de 3 septembrie 1940 a unor manifestaţii şi atacarea unor instituţii publice strategice la Braşov, Constanţa şi Bucureşti, soldate cu lupte între autorităţi şi legionari, precum şi cu morţi şi răniţi de ambele părţi, legionarii aflaţi sub conducerea lui Horia Sima încearcă o regrupare a forţelor în ziua de 5 septembrie. Pe fondul nemulţumirilor populare acumulate în timpul a doi ani de abuzuri şi asasinate comise de autorităţile carliste, pierderea Ardealului de Nord-Vest în urma Dictatului de la Viena, după ce în vară România pierduse şi Basarabia şi nordul Bucovinei, Horia Sima consideră necesară o acţiune de forţă care să ducă la înlăturarea regelui Carol II şi instaurarea unui regim agreat de Axa Berlin-Roma, ca o condiţie a salvării a ceea ce mai rămăsese din statul român.
În noaptea de 4 septembrie 1940, regele Carol eliberează pe generalul Ion Antonescu din domiciliul forţat de la mănăstirea Bistriţa, investondu-l cu puteri depline în conducerea statului român. În felul acesta, dictatorul considera că va îmblânzi mânia populaţiei şi va asigura o represiune fermă împotriva Gărzii de Fier.
Dar în ziua de 5 septembrie 1940, sunt reluate manifestaţiile anticarliste în Bucureşti, nucleului alcătuit din legionari şi membri ai Frăţiilor de Cruce alăturându-li-se tot mai mulţi cetăţe
ni revoltaţi. Împrăştierea de către forţele de ordine a acestei manifestaţii a fost urmată de o nouă regrupare a elementelor FDC în zona Parcului Cişmigiu, noaptea de 5-6 septembrie fiind dominată de o creştere uluitoare a adeziunii populaţiei bucureştene la acest focar protestatar. În zorii zilei de 6 septembrie 1940, manifestaţia luase proporţii de mase, zeci de mii de bucureşteni inundând bulevardele centrale, şi ajunsese în vecinătatea zidurilor Palatului Regal, apărat de şiruri de militari înarmaţi cu mitraliere de asalt, aşteptând ordinul de a trage în manifestanţi. Revendicarea unică devine: „Să abdice trădătorul!”
VIDEO: Mărturia lui Gheorghe Grecu, participant la evenimentele din 6 septembrie 1940
Panicat, regele Carol II cere lui Antonescu să înece manifestaţia în sânge, dar acesta se prevalează de cuvântul generalului Coroamă, şeful statului major al Capitalei, refuzând masacrul şi cerând regelui să abdice, promiţându-i securitatea ieşirii din ţară şi posibilitatea de a lua cu el orice bunuri va dori. La orele 6 dimineaţa, regele Carol II abdică, iar la orele 8, Mihai I va depune jurământul, fiind uns rege al României.
În Bucureşti şi în celelalte oraşe, populaţia iese în stradă într-un entuziasm general, în timp ce, în coloane, apar primele cămăşi verzi după o interdicţie de ani de zile. În Bucureşti, în primele rânduri ale manifestanţilor ce străbat bulevardul Regina Elisabeta, pot fi văzute personalităţi ale vieţii publice româneşti acăror adeziune la legionarism era notorie: poetul Radu Gyr, actriţa Marietta Sadova, scriitorii Haig şi Arşavir Acterian, poetul Ion Barbu, ş.a..
VIDEO. Mărturia lui Mircea Nicolau, participant la evenimentele din 6 septembrie 1940
Legionarii au scos în evidenţă faptul că, în calendarul creştin-ortodox, 6 septembrie prăznuieşte „Minunea Sf Arhanghel Mihail în Colosse”, exprimând convingerea că biruinţa din acea zi fusese rodul voinţei divine.
Urmarea directă a acestor acţiuni va fi proclamarea, la 14 septembrie 1940, printr-un decret regal, a Statului Naţional-Legionar şi unui guvern mixt, alcătuit din legionari, cât şi militari şi reprezentanţi ai vechii clase politice grupaţi în jurul generalului Antonescu, în condiţiile în care reprezentanţii PNL şi PNŢ eschivaseră colaborarea la guvernare.
Florin Dobrescu