[Film documentar] CLEAR CUT CRIMES – MAFIA PĂDURILOR: Schweighofer cu complicitatea guvernanților

În decursul anilor, Borșa a fost în atenția presei prin cazurile revol­tă­toare de braconaj, bătăi în centrul orașului, sechestrarea de persoane, altercații cu turiști străini, ziariști și persoane care nu fac parte din găștile atotputernice. Și Poliția din Borșa, mulți ani a fost tributară unui comportament, cel puțin curios, al celor care au condus instituția. Să ne amintim doar meciurile de fotbal între mafioți și oamenii legii. Dar toate acestea sunt trecut! Orașul maramureșean este locuit de oameni care își doresc liniște și o bună guvernare.

Din păcate, pentru cei mai mulți dintre borșeni, liniștea a fost tulburată de cazul Asociației Composesorale Borșa și a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pe 17.000 hectare de vegetație forestieră (păduri).
De 17 ani această poveste se dezbate în sălile de judecată, la DNA, Poliție, la autoritățile centrale, iar acum s-a ajuns la o situație unică în țară. Primăria Borșa este executată silit pentru faptul că Asociația Composesorală Borșa nu a fost pusă în posesie cu suprafața de pă­dure solicitată. Asociația se preva­lează de o sentință definitivă primită la Jude­cătoria din Aleșd, Bihor. Sentința a fost dată în 2005. O situație demnă de Kafka.
Urmează executarea silită a Prefecturii, deși instituția prefectului nu este cea care pune în posesie, dar lucrurile sunt complicate, complexe și interesante. În contextul acestor dispute din ultima perioadă, ne referim la executarea silită, mai multe voci au afirmat că lucrurile ar fi putut fi rezolvate, dar că au fost interese politice și materiale.

GAZETA de Maramureș a prezentat mai multe materiale, în decursul anilor, cu privire la acest subiect. În urmă cu zece ani, lucrurile au părut a fi în acord cu susținerile celor de la Asociație. Dar adevăruri au apărut, încet, încet, iar acum situația este diferită.

Prin 2007, Poliția județului a făcut o cercetare temeinică din care a rezultat un raport complet pe cauză. Concluzia a fost că toată construcția cazului s-a făcut pe falsuri. Raportul Poliției a ajuns la DNA. În 2014, procurorii anti-corupție emit un raport, o ordonanță prin care se constată lucruri interesante.
Având în vedere că despre acest caz
s-au spus și scris doar  cele prezentate de Asociație, credem că trebuie să prezentăm, fără completări, cele constatate de cei mai în măsură să spună care este adevărul. Materialele Poliției și ale DNA au zeci de pagini, dar vom prezenta sintetic adevărurile polițiștilor și ale procurorilor.
Ordonanța DNA
În data de 30 mai 2013, ofițerii de poliție din cadrul DNA s-au sesizat din oficiu în dosarul 108 al DNA Cluj cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșe­lăciune. Au fost vizați Matei Mihali, Gheorghe Albu și Maria Mihali. Primii doi sunt la Asociația Composesorală Borșa, iar doamna era secretarul Pri­măriei Borșa.
În octombrie 2013, Parchetul de pe lân­gă Tribunalul Maramureș și-a declinat competența de soluționare a cauzei pri­vind făptuitorii Mihali Matei, Gheorghe Albu, Mihali Maria și Mihali Toader.
Făptuitorii prin falsificarea și folosirea unor înscrisuri falsificate și prin arogarea unor calități mincinoase în relațiile pe care le-au avut cu diverse persoane și reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice, au obținut, în mod nelegal, suprafața de 17.000 de teren cu vegetație forestieră, în valoare de circa 142.001.730 lei, însă nu au fost puși în posesia acestei suprafețe. Primarul Mihali Toader a oferit foloase, diferite sume de bani, pentru a obține voturi în campania electorală și a încheiat cu Mihali Matei un angajament prin care se obliga ca în schimbul sprijinului membrilor composesori și a suprafeței de 2000 de hectare de pădure din cele 17.000, să facă toate demersurile în vederea punerii în posesie a Asociației Composesorale Borșa cu suprafața de teren susmenționată.

Cauza a fost preluată de DNA Cluj

În preambulul materialului DNA este prezentată povestea de la început, din 2000.
Atunci, un număr de 55 de persoane din Borșa, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 1/2000 privind fondul funciar au solicitat, în mod individual, reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafețe de teren provenind din fostul Composesorat Nobil Borșa, structură anterioară anului 1948.
Așa a fost înființată Asociația Compo­sesorală Borșa. Sediul, la o adresă din oraș. La aceste cereri au fost validate soli­citările a 34 de persoane cu o suprafață de 69,07 hectare. Printre cei validați nu s-au aflat Mihali și Albu. Această Asociație nu a mai primit niciun membru, nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru supra­fețe suplimentare și nici nu
i-a mandatat pe Mihali și Albu pentru a o reprezenta în fața instituțiilor, autorităților ori a altor entități.
În 2001, Matei și Albu s-au servit de Aso­ciația Veteranilor de Război, vădu­velor și urmașilor acestora (nu era legal cons­ti­tuită) și au înființat Asociația Com­pose­sorală Borșa, deși acest Com­posesorat era deja constituit și autorizat prin sentință civilă de Judecătoria Vișeu de Sus.
În materialul DNA se arată mai pe larg cum Albu și Mihali au discutat modalitatea de preluare a conducerii Asocia­ției pentru a putea realiza amenajamentul silvic în scopul tăierii pădurii obți­nute. În continuare se arată că s-a folo­sit un certificat de grefă de la Judecă­toria din Vișeu (antetul și ștampila). Astfel apare Aso­ciația cu sediul la Albu acasă.
Cu acest document fals au mers la DGFP Maramureș și au cerut și obținut cu cod fiscal. Era 2001.
Urmează momentul găsirii documen­telor care atestau că acel Composesorat Nobil Borșa a deținut suprafețe de teren cu vegetație forestieră în suprafață totală de 11.000 hectare. Iar Mihali a solicitat 17.000 de hectare. Și aici sunt probleme cu data la care a fost depusă cererea. În materialul DNA se arată că l-au instigat pe Roman Viorel, funcțio­nar în Primăria Borșa, să opereze depu­nerea cererii în registrul special deschis la primărie prin adăugarea mențiunii „Composesoratul Borșa și”. Scopul imediat al acestor acțiuni ilicite a fost acela de a crea aparența introducerii în termen a cererii și înlăturării sancțiunii decăderii din termen, iar cel final de a-și crea premisele obținerii celor 17.000 ha de pădure. Se mai arată că cei doi Mihali și Albu au fost la Mihali Maria pentru a vedea unde se poate introduce cererea pentru a fi în termen. S-a identificat poziția Asociației Veteranilor de Război și așa mai departe.
În materialul DNA se arată și cum s-a ajuns la Judecătoria Aleșd, după ce Aso­ciația a formulat plângeri penale împotriva tuturor judecătorilor de la Judecătoria Vișeu, împotriva Prefec­turii, a procuro­rilor din cadrul Parche­tului de pe lângă Tribunalul Mara­mureș.
Aceste plângeri au fost adresate DNA, Președinției, primului ministru.
În acest mod s-a reușit strămutarea cau­zei privind plângerea formulată îm­potriva Hotărârii Comisiei Județene Maramureș pentru suprafața de 11 mii de hectare pădure.

În Bihor, Mihali cere și obține, în final, 17.000 de hectare de pădure. Decizia rămâne definitivă în 2004 și irevocabilă în 2005 la Curtea de Apel Oradea. În 2005 și 2006 au apărut două procese verbale de punere în posesie, dar nu s-a fă­cut niciodată punerea efectivă în posesie.
Mai mult, după apariția Legii 247/ 2005, un grup de inițiativă din Borșa a solicitat Judecătoriei Vișeu, reînfiin­ța­rea Compo­sesoratului Cisla Borșa. A fost autorizat acest nou Composesorat. Acesta a revendicat 6500 hectare de pădure. Cererea a fost validată și Aso­ciația a fost pusă în posesie pe această suprafață.
Asociația condusă de Mihali a contestat această hotărâre, însă instanțele din Baia Mare au respins cererea. Aceleași sen­tin­țe au apărut și la Rădăuți, Vișeu de Sus.
Au urmat ani de procese între cele două Asociații și între Asociația Borșa, con­dusă de Mihali și autorități. Zeci de procese!
Odată cu apariția Noului Cod Penal, învinuirile asupra celor de la Asociația Composesorală Borșa au dispărut, ele fiind prescrise. Drept urmare, în 2014, DNA a clasat întreg dosarul Borșa.

Interesant este faptul că Albu a fost la DNA și a declarat că sunt falsuri în dosarul la care el a lucrat (în proporție de 80%, după declarația lui). Între Albu și Mihali au apărut divergențe, după acest episod, chiar cu violențele specifice orașului Borșa.

Asociația condusă de Mihali a continuat cu cererile de punere în posesie. În 2016, septembrie sau octombrie, a fost pusă o solicitare de executare silită a primărie Borșa deoarece nu se pune în posesie sentința cu 17.000 de ha. Și așa a apărut în această poveste executorul judecă­toresc Aniței Dorel. Acesta a început formalitățile pentru executare silită. În acest an, în urmă cu două săptămâni, caz unic în România, s-a pus sechestru pe bunuri ale primăriei și au fost blocate conturile. S-a cerut plata a 1000 lei pe zi întârziere până la punerea în posesie. Problema Borșei e că nu au pădure. Dar Mihali, se pare că a venit cu soluția, respectiv primirea acestei păduri pe Valea Vaserului, Vișeu. Potrivit legii actuale, se poate da pădure în altă parte, față de localitatea de unde vine cererea. Executorul a spus în presă că va urma și executarea Prefecturii Maramureș. Am fost momente tensionate în Borșa deoarece executorul a pus sechestru pe o mașină de teren găsită pe o stradă a orașului. Au fost acuze din partea primarului borșan și a celeilalte tabere.

Dincolo de aceste aspecte ce fac deli­ciul presei, se pare că executorul, pro­babil din exces de zel, nu a respectat legislația în domeniul executării. Legea spune că suma ce se execută să stabi­lește de o instanță după partea de în­ceput a executării. Ea poate fi până la 1000 de lei pe zi, dar poate fi mai mică sau chiar deloc. Executorul Aniței a hotărât singur că trebuie o sumă de 1000 de lei pe zi pentru nepunerea în posesie, ceea ce până la data respectivă era de peste 600 de mii lei. Iar penalizările curg în conti­nuare până la punerea în posesie.
Au fost voci care au acuzat totul, din nou, pe motiv că nu a fost executată și Prefectura. Dar prefectura a întâmpinat această procedură prin instanță, jude­cată cu termen de 48 de ore cu soluția de suspendare a executării. Prefectul Sebastian Lupuț a făcut toate demersurile pe care le poate face instituția pe care o reprezintă, pentru o soluție le­gală, în concordanță cu rapoartele polițiștilor și a procurorilor.

Timp de un an, Lupuț a trimis solicitări la ministere, guvern, DNA, Poliție, la toa­te instituțiile care au de a face cu astfel de cauze. La Ministerul Afacerilor In­terne, inițial i s-a răspuns că este o sen­tință definitivă. Dar a perseverat să fie ascultat și le-a explicat celor din Minis­ter situația. Așa s-au făcut anu­miți pași pentru revizuirea soluției de la Aleșd.
Președinția a spus că nu e de com­petența instituției. Cazul a ajuns și la CSAT, fiind o problemă de siguranță națională, având în vedere că Mihali a cerut în ultimele lui procese peste 400 de milioa­ne de euro daune.
În momentul de față există o executare silită la Primăria Borșa și una suspendată la Prefectură. În eventualitatea că toate demersurile prefecturii și ale primăriei Borșa nu vor avea câștig de cauză, executarea va decurge și vor trebui plătite pretențiile Asociației. Primăria are buget și ar putea plăti, dar Prefectura nu are un astfel de buget.

Să mai spunem că prefectul Lupuț a introdus o nouă acțiune la DNA, de la sfârșitul anului trecut și se așteaptă un răspuns la cererea de revizuire a sentinței în lumina materialelor existente chiar la DNA. De asemenea, Lupuț merge la procurorul general pentru a-i prezenta situația, cazul și cererea de revizuire. Vom reveni.

Cazul Dobra

Zilele acestea a fost un scandal mare legat de faptul că Darius Dobra, reprezentantul Direcției Silvice Maramureș în Asociația Cisla a fost scos din sala unde se discuta cazul. Nu are rost să intrăm în detalii, nu acestea sunt interesante.
Darius Dobra este inginer silvic, specialist cu 17 ani vechime în problematica silvică. El a ajuns reprezentantul statului în Asociația Cisla pentru că așa a dorit Direcția Silvică. Dobra este și vicepreședinte al Cisla și are și o suprafață de pădure în cadrul acestei Asociații. Altfel spus, Dobra participa la ședințele în care Direcția Silvică dezbătea problematica de la Borșa, după care se ducea la Cisla și decideau ce este de făcut. Prefectura a cerut Direcției motivația pentru care Dobra este prezent la ședințele Comisiei Județene. Direcția a răspuns că Dobra este un specialist cu 17 ani vechime și este membru al Cisla ca reprezentant la statului, deoarece statul are în indiviziune o suprafață de 400 de hectare la Asociația Cisla, cea care are 6000 de hectare de pădure.
O situație la fel de absurdă ca tot cazul Borșa.
Legea spune altceva. În situația în care statul are suprafețe de pădure în cadrul acestor asociații, trebuie să facă parte un membru de la Finanțe. De fapt, Direcția Silvică Maramureș a făcut demersurile necesare pentru a fi desemnat un reprezentant la Cisla. Din informațiile noastre ar fi un astfel de reprezentant. Ce mai caută Dobra în poveste?

Ce spune Mihali

I-am solicitat o părere lui Matei Mihali, cu privire la situația existentă. Mihali a fost scurt.
„Vom merge în continuare până ne vom obține cele 17 mii de hectare de pădure. Vom executa silit Primăria și va urma și Prefectura. Toate acestea dovedesc că avem o justiție care a început să funcționeze în țara noastră”, a spus Mihali.

Executorul judecătoresc ne-a spus că executarea de la Borșa este momentan oprită deoarece a fost introdusă o solicitare de suspendare din partea Primăriei.
„Va fi termen de judecată în zilele următoare, Dacă se va menține executarea vom continua, dacă nu, nu. La Prefectură va urma… după ce se vor finaliza acțiunile în instanță”, a spus Aniței.
Primarul din Borșa, Sorin Timiș, nu a fost găsit pentru a ne spune poziția față de situația în care se află Primăria.

Prefectul Sebastian Lupuț a fost ferm în scurta sa declarație.
„Prin toate demersurile pe care le-am făcut se vede că politicul nu a avut nicio intervenție acum. La mine nu a venit nimeni să îmi ceară ceva legat de acest subiect. Am făcut demersurile pe care le-am putut face după atâția ani. Urmează să merg și la procurorul general. Și așteptăm și răspunsul de la DNA și de la celelalte instituții la care am cerut rezolvarea cauzei. Nu este normal ce se întâmplă. Nu este normal ca în situația în care Composesoratul Nobil Borșa a avut 11 mii de hectare să se ceară 17 mii. Nu este normal că sunt două Asociații când în Borșa nu a fost decât una. Se ceartă între ele, iar cu aceste solicitări, dacă adunăm ajungem la vreo 23 de mii de hectare de pădure revendicată. Nu este normal ce se întâmplă și voi face tot ce pot, din poziția de prefect, pentru a clarifica situația”, a spus Lupuț.

„Vom merge în continuare până ne vom obține cele 17 mii de hectare de pădure. Vom executa silit Primăria și va urma și Prefectura. Toate acestea dovedesc că avem o justiție care a început să funcționeze în țara noastră”.
Matei Mihali