Trocul cu UDMR: Concesiile pe care le face Dragnea pentru a-și salva pielea

În momentul în care  discuțiile între cele  trei părți s-au  sistat,  PSD , ALDE  și UDMR  au  convenit pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorea redus la 10%. A  fost și motivul pentru care ședința comună a  comisiilor juridice și de administrație publică a fost închisă după mai bine de 40 de minute de așteptare, iar parlamentarii trimiși acasă, negocierile  din biroul lui Liviu Dragnea  intrând  în faza de stand-by, datorită refuzului  celor de la UDMR de a  accepta  varianta alternativă pusă pe masă de PSD, de 15%, susțin surse din cadrul întâlnirii.

Potrivit  surselor citate,  social-democrații  au realizat  că dacă acceptă  pretențiile liderilor Uniunii,  mai mult de o sută de administrații locale din Ardeal și numai,  printre care și CJ Cluj,  primăriile Cluj, Arad, Brașov și Sibiu,  zeci de orașe și orășele, dar și tot atâtea  comune, unde comunitatea maghiară are o reprezentare de  minimum 10%, ar  fi  fost silite să angajeze personal  vorbitor de limba maghiară,  să asigure  documentație tradusă în această limbă și să arboreze steaguri sau simboluri  ale comunității etnice respective, la pachet  cu plăcuțe bilingve pe străzile respectivei comunități administrative.

Astfel, proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale, depus la Cameră la finele lunii mai, prevede că „în unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice din subordinea acestora (…) au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”.

Deocamdată, în textul legii se arată că prin număr semnificativ de cetățeni aparținând minoritatii naționale se înțelege:
a) 10.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între 50.000 – 100.000;
c) 1.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între  25.000 – 50.000;
d) 500 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este sub 10.000.

Mai mult, autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”, iar autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (…) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

Realizând  deficitul de imagine pe care aplicarea acestor modificări la lege le implică, la pachet  cu adoptarea la Senat a zilei de 15 martie, Ziua națională a Maghiarilor din România, –  data la care în 1848 Parlamentul  de la Budapesta  adopta rezoluția prin care se decidea alipirea Transilvaniei la Ungaria Mare, liderii coaliției  guvernamentale  s-au repliat, propunând  un prag de 15% pentru a diminua pagubele de imagine și nu numai.

Conform  surselor citate, udemeriștii au acceptat această propunere, dar  au pus  condiția includerii de sancțiuni dure în cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, condiție care nu a  fost pe placul lui Dragnea  și Tăriceanu, care mizau  tocmai pe lipsa  acestui capitol din lege, pentru a nu obliga aleșii locali de etnie română să fie puși în situația de a aplica măsuri  nepopulare  cu risc  mare din punct de vedere  electoral.  În acel moment,   negocierile  au intrat în impas.

Conform unor surse  din interiorul Uniunii, Kelemen Hunor este dispus doar la mici concesii, precum renunțarea la  dreptul  autorităților locale de a mai adopta și folosi steaguri cu emblema  ținutului secuiesc, motiv de tensiune deja probat în relația cu  majoritatea de etnie românească, prin procesele în instanță și amenzile deja date de  autorități în trecut.

În această dimineață este  posibilă  o rediscutare a tuturor aspectelor deja tratate, inclusiv a  legii Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, chiar dacă aceasta a a trecut deja de comisiile de specialitatea de la Senat și mai are doar de trecut prin  plen.

Conform surselor citate,  liderii coaliției  nu au nimic  împotrivă ca  în data de 15  martie angajații de etnie maghiară să fie liberi, iar manifestările publice de celebrare să fie finanțate de al bugetele locale. Problema o constituie  obligativitatea din lege  pentru televiziunea  și radioul public de a a transmite  aceste manifestări, dat fiind aspectul sensibil al acestei zile pentru comunitatea  română.

Asta mai ales având  în vedere faptul că pe lângă cererile de impact  formulate de UDMR, cei  din coaliția PSD-UDMR au mai cedat alte  concesii și pe alte fronturi esențiale  precum cel al Educației – au acceptat Bacalaureat diferențiat pentru minorități, înființarea unei secții maghiare a Universității de Medicină din Târgu Mureș, o veche cerere a Uniunii, mereu amânată de guvernele  anterioare,  bani pentru instituțiile confesionale maghiare și crearea de institute  pedagogice pentru minorități.

În schimb, conform surselor citate, problema unui statut  al minorităților, care vine la pachet  cu ideea de autonomie culturală pentru maghiari, dezideratul  ultimativ  al UDMR încă din 2005, ar putea pica la masa tratativelor, susțin surse convergente din cele două tabere.