Dezvăluiri ale MANECHINELOR despre PRACTICILE SADICE din LUMEA MODEI, unde predomină ABUZUL, EXPLOATAREA și TORTURA

Author:

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

După ani de tăcere manechinele denunţă comportamentul sadic al indivizilor din industria modei, unde abuzul, exploatarea şi chiar tortura sunt în floare. Iar asta este numai o mică faţetă a situaţiei, cea vizibilă „cu ochiul liber”.

Pentru ilustrarea articolelor mele din seria Symbolic Pics of the Month (n.tr. – Simbolistica de luna asta), folosesc adesea fotografii din lumea modei unde sunt celebrate, chiar prezentate ca fiind fermecătoare, abuzul şi violenţa. Abuzul acesta nu este, însă, numai „de ochii” aparatului fotografic – se întâmplă şi pe bune, în culise. Într-adevăr, atăt de tulburătoarele fotografii, care apar de multe ori în reviste de mare circulaţie, reprezintă simptomele unei industrii infectate până la măduvă de un mod de gândire înclinat spre dezumanizare şi exploatare umană.

Recent, într-un articol din Daily Mail, sunt menţionate câteva cazuri ale unor oameni din industrie care au fost martori sau victime ale unui tratament sadic.

Veteranul industriei şi, în acelaşi timp, agent de distribuţie pentru prezentări de modă, James Scully, care a lucrat cu creatorii Stella McCartney şi Tom Ford, a criticat cu înverşunare, public, pe reţeaua socială Instagram, colecţia Balenciaga, acuzându-i pe directorii de distribuţie ai mărcii, că tratau fetele ca pe nişte vaci la piaţa de carne.

El a scris: „Am fost foarte supărat să aflu azi dimineaţă, de la mai multe fete, că… au obligat mai mult de 150 de fete să aştepte într-o casă a scării, spunându-le că vor trebui să stea acolo mai mult de trei ore pentru a fi trecute în revistă şi că nu trebuie să plece.”

„În stilul lor obişnuit, au închis uşa, au plecat să ia prânzul stingînd luminile de pe scară, lăsând toate fetele numai cu lumina de la propriile lor telefoane mobile.”

„Asta nu este numai sadic şi crud, ci este şi periculos, iar câteva dintre fetele cu care am vorbit au rămas foarte traumatizate… Ele refuză să fie tratate ca animalele.”

Scully a acuzat o altă casă de modă, căreia nu i-a specificat numele, că a încercat să fofileze, în spectacole/parade, modele în vârstă de 15 ani (vîrsta minimă legală fiind de 16 ani), adăugând:

„Prea multe dintre aceste manechine sunt sub vârsta de 18 ani şi nu sunt nicidecum pregătite [suficient de mature – n.tr.] pentru a se afla aici.”

Reclamaţia sa a trecut ca un current electric prin lumea modei.

-Daily Mail, Sadism pe podium: Închise în întuneric ore întregi, înfometate şi prădate… manechinele dezvăluie urâtul adevăr în spatele strălucitoarei faţade ale [industriei] modei.

Manechinul britanic şi fata de pe coperta revistei Vogue, Edie Campbell, în vîrstă de 26 de ani arată că acest fel de tratament este un lucru obişnuit în lumea modei.

„Probabil că nici nu este cel mai şocant exemplu despre care am auzit”, spune ea.

„Am fost martoră la mult mai supărătoare situaţii. Am văzut fete puse să alerge ture în jurul studioului.”

Problema cu moda este că e o industrie foarte atipică. Se trece peste limite şi oamenilor le este permis să se comporte într-un mod care nu ar fi acceptat în nici un alt mediu de „muncă”. Deoarece fetele sunt disperate să găsească de lucru, ele devin foarte uşor de exploatat.

E de-asemenea un sistem închis. Dacă faci gălăgie eşti imediat sub ameninţarea că nu vei mai găsi de lucru niciodată. Şi, din acest motiv, ceea ce face James este un act de curaj care trebuie aplaudat.”

„Și cu siguranță nu este cel mai șocant exemplu de care am auzit”, a spus ea.

„Am fost martoră la multe alte lucruri deranjante. Am văzut fete cărora li s-a spus să alerge în jurul studioului.”

Problema modei este faptul că este o industrie foarte liberă și informală. Granițele sunt depășite constant și permite oamenilor să se manifeste în moduri în care nu ar fi acceptate în alte locuri de muncă. Deoarece fetele sunt disperate să muncească, ele sunt mult mai ușor de exploatat.

„Este un sistem închis. Dacă vorbești în afara lui, ești amenințat și riști să nu mai muncești niciodată. De asta, ceea ce face James este foarte curajos și ar trebui aplaudat”

– Ibid.

Alte modele au declarat că o altă mare problemă a industriei este abuzul sexual… și industria este plină de modele minore.

Modele cunoscute din Marea Britanie au declarat că suferă constant tratamente degradante și umilitoare din partea directorilor, agențiilor și fotografilor.

Unele dintre modele declară că au fost manipulate și intimidate emoțional, în timp ce altele au îndurat tratamente fizice și abuzuri sexuale la muncă.

Printre poveștile de groază care învăluie lumea modei este exemplul în care unui fotomodel i s-a desenat cu markerul permanent părțile unde era „grasă”, altui fotomodel i s-a impus să alerge în jurul studioului cu pantofi stiletto până la epuizare, modelele începătoare erau ținute fără apă și mâncare pentru zece ore; unor fotomodele li s-a tăiat părul fără acceptul lor.

Apoi este povestea groaznică a modelului care a pierdut complet simțul degetelor de la picioare deoarece a fost obligată să stea toată ziua încălțată cu pantofi care îi erau mici.

Rosalie Nelson, 25 ani, este un model londonez prezentă în indutrie de șase ani și a spus că a pierdut șirul abuzurilor pe care le-a îndurat.

„Bucăți din părul meu mi-au fost tăiate fără să fiu întrebată dacă sunt de acord” a explicat aceasta.

Am fost înțepată cu ace și agrafe; pielea mi-a fost tăiată și trasă de cleme. Am fost la casting în Londra unde mai erau sute de modele și doar câteva scaune. Câteodată era prezent cîte un dispenser sau automat pentru apă, dar de cele mai multe ori nu era nimic.”

„Am fost la sesiuni foto de câte 10 ore unde nu s-a servit deloc mâncare. Mesajul care stă întotdeanuna la bază este: nu trebuie să mănânci.”

Una din cele mai dramatice experințe a avut loc în 2014 la o cunoscută agenție de modelling din Marea Britanie – pe care nu vrea să o nominalizeze – acolo unde lui Rosalie i s-a spus să slăbească dacă mai vrea să muncească, ea având inițial mărimea 8.

Am făcut exact cum mi s-a spus și am slăbit peste zece kilograme și cinci centimetri din șolduri. Când m-am întors la agenție au spus că sunt pe drumul cel bun și că trebuie să slăbesc „până la os”. Nu îmi imaginam să ajung mai slabă decât eram. Eram epuizată fizic și emoțional. Dacă eram mai tânără și mai naivă cu siguranță că aș fi tras de mine să slăbesc mai departe și mi-aș fi făcut mai mult rău” a declarat Rosalie.

Mai multe declarații au fost date sub anonimat de către modele din Marea Britanie, ele afirmând faptul că au fost încuiate în camerele de casting și de audiție, uneori și câte trei ore, au fost forțate să muncească până la epuizare, iar altele au fost umilite și făcute grase de către agenți care refuzau să le spună pe nume.

În momentul în care un grup de fotomodele, slăbite după multe ore fără apă și fără mâncare, au dat comandă de pizza la studioul unde susțineau un casting, directorul de casting le-a numit „porci” și le-a trimis acasă.

– Ibid.

Alte modele au denunțat comportamentul abuziv al fotografilor.

Rosalie Nelson a declarat că într-o sesiune foto în Londra în 2011, fotograful i-a adresat o serie de întrebări delicate și personale.

Fotograful venea spre mine cu camera și repeta înconituu „ești vulnerabilă, ești foarte vulnerabilă” până a ajuns în dreptul meu. Am continuat sesiunea foto deoarece nu mă atinsese. Am ajuns apoi la lenjerie, unde m-a împins în mod repetat, până a ajuns să stea deasupra mea, fața mea fiind în dreptul șlițului pantalonilor lui. M-am ridicat în picioare și m-am îmbrăcat … În clipa în care am dat să plec de la sesiunea foto, paralizată de frică și destabilizată emoțional, fotograful m-a îmbrățișat forțat.

Un procent remarcabil de 30% din modele declară că au fost atinse necorespunzător la locul de muncă, în timp ce 28% declară că au fost obligate să întrețină raporturi sexuale cu cineva de la locul de muncă. Astfel de comportamente, precum și poveștile de groază din spatele cortinelor, nu sunt considerate normale în nicio altă industrie.

– Ibid

Problema cu industria modei este faptul că nu poate fi considerat un loc normal de muncă. Este un mediu social informal și rece, condus de oameni care au legătură cu elita ocultă. Filmul Demonul din lumina reflectoarelor (The Neon Demon) dezvăluie mentalitatea industriei modei, care își are rădăcina în lumea ascusă și ocultă, acolo unde au loc abuzuri, control mental, exploatarea copiilor și ritualuri oculte bizare. Ceea ce s-a dezvăluit în acest articol este doar vârful icebergului, lucru simptomatic pentru sistemele ce sunt bolnave „până în măduva oaselor”.

4 thoughts on “Dezvăluiri ale MANECHINELOR despre PRACTICILE SADICE din LUMEA MODEI, unde predomină ABUZUL, EXPLOATAREA și TORTURA”

  1. Eu cred ca doar cateva sunt selectate sa prezinte moda, din miile de fete care se prezinta la castinguri, iar o parte dintre ele sunt luate in tinta si rapite ulterior si sunt santajate ca le face rau familiei, rapitorii avandu-le dosarul prezentat deja la casting, si astfel ajung prostituate „de voie”. Din pacate e o lume plina de criminali sus pusi si de cozi de topor.

  2. Si mai ales sunt pe internet filmari cu torturi ca la Pitesti, torturi care sunt prezentate ca un fel de fantezii sexuale, ori acele fete sunt clar prizoniere si sunt torturate in moduri oribile, cum s-a procedat si in puscaria de la Pitesti unde evreii si-au batut joc de elita tarii. Si nimeni nu face nimic, sunt publicate pana si torturile azi si nimeni nu face nimic. Masele stau cu chilotii in mana ca sa nu isi piarda serviciul, iar majoritatea sefilor de peste tot sunt oameni de nimic care pentru niste salarii mai bune executa orice si isi bat joc de cei ce muncesc efectiv. O lume fara speranta si viitor!

  3. Lumea e condusa de acesti evrei demonici, criminali si salbatici si lumea care e in functii cheie tace si se bucura de cativa bani in plus pe care acesti criminali evrei li-i arunca ca la caini, nestiind ca dupa aceti bieti oameni ucisi, batjocoriti si decimati urmeaza ei si cei ai lor. Dracul si slujitorii lui nu au nici cuvant, nici onoare, nici mila. Eu ma intreb de ce Dumnezeu nu face nimic. Chiar nu ii pasa? Eu ce sa fac, nu pot schimba nimic. Pot doar sa nu fac eu dar cum pot fi ajutati toti acesti multi oameni chinuiti?

  4. le batjocoresc jidanii, alta industrie jidaneasca care are o placere deosebita sa se laude cum exploateaza femeile arienilor….zici sa sunt dintr-un tablou din iad asa dezumanizate au privirile. scopul acestor satanizati este sclavia neamurilor. jidanii se pricep cel mai bine la comertul cu sclavi, vezi vasele care aduceau negrii in sua, vezi tiganii adusi din india…le place sa spurce toata rasa alba

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X