MMB și-ar dori să-l judece pe părintele Ioan Ungureanu de ziua Sfântului Sila, patronul Schitului Orășeni. Regulamentul instanțelor interzice judecata în zi de sărbătoare

O eroare de procedură nu se repară cu alta

Mitropolia Moldovei și Bucovinei i-a trimis luni părintelui Ioan Ungureanu chemarea în judecata Consistoriului Eparhial Iași. Citația a fost emisă luni dimineața, după ce părintele a susținut, pe baza regulamentelor bisericești, că atât timp cât nu s-a trimis citația cu chemarea în judecată, suspendarea din slujirea preoțească nu poate opera, de vreme ce această suspendare se face doar pe perioada judecării procesului în care este învinuit, iar procesul începe numai după ce toate procedurile sunt corect îndeplinite. Iar deocamdata nu sunt.

Încercând să acopere o eroare de procedură, consistorialii eparhiali au săvârșit alta: termenul de judecată a fost stabilit exact ziua pe care Biserica Ortodoxă Română a proclamat-o zi de prăznuire a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, iar anul acesta o va serba ca atare într-un cadru festiv. Duminică este așteptată multă lume la Putna, se face pelerinaj, sfinții sunt canonizați oficial, iar marți se ține ziua de sărbătoare propriu-zisă, cu prăznuire în zonă. Regulamentul nu precizează ce fel de sărbătoare trebuie să fie pentru a fi interzisă ziua de judecată.

Articolul 93, alin. (2) din Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (RACDIJBOR) specifică “nu sunt zile de judecată duminicile și sărbătorile legale și religioase, și nici prima zi ce urmează unei sărbători sau duminici”. Cum în Parohia Orășeni ziua de 16 mai este sărbătoare cu prăznuire și este chiar hram al bisericii, deoarece sfântul Sila și-a început viața de nevoință în schitul respectiv, termenul fixat de către Consistoriul Eparhial cade sub prevederea articolului mai sus citat și trebuie schimbat, iar judecata începută la o dată ulterioară datei de 17 mai. Nu se poate începe la o dată anterioară datei respective, întrucât art. 108, alin. (2) din RACDIJBOR prevede că lista cu martori trebuie comunicată președintelui consistoriului cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată pentru judecată, iar nerespectarea acestei prevederi i-ar încălca părintelui dreptul la apărare cu martori, în cazul în care ar dori să își facă astfel de apărare.

Cavalcada dezinformărilor

Între timp, tot ce poate să facă MMB în problema Orășeni este să declare, după cum se aude, prin conferințe de presă, în fața camerelor de luat vederi ale unor televiziuni naționale, că “îl vor lua pe sus” pe părintele Ioan, pentru că refuză să pună în aplicare un ordin de suspendare din slujirea preoțească ce nu poate fi operant, atât timp cât citarea sa în judecată este greșită, deci deocamdată nu există, prin analogie cu articolul 67, alin. 5, din RACDIJBOR, în care se spune că necitarea corectă a părților și neaducerea la cunoștință în rezumat a învinuirilor face ca cercetarea disciplinară să fie nulă.

Nici când vine vorba despre aducerea la cunoștință în rezumat a învinuirilor citația nu a fost întocmită regulamentar, părintelui fiindu-i aduse la cunoștință doar articolele de regulament pe care se presupune că le-ar fi încălcat, dar nu și faptele pe care acele articole le pedepsesc. Modelul de citație din art. 68 RACDIJBOR are formularea “privitor la acuzația de…”, ceea ce indică faptul că acuzația trebuie enunțată clar, așa cum e formulată în Regulament, nu doar prin citarea temeiului regulamentar.

În ceea ce privește “luarea pe sus” a părintelui Ioan, acesta deja a depus trei sesizări la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, în care funcționarii mitropolitani, protopopul de Botoșani și cei 30 de preoți din protopopiat prezenți vineri la Orășeni au fost reclamați și li s-a cerut cercetare disciplinară pentru fapte precum: insulta, defăimarea, clevetirea, falsul în declarații, instigarea la fapte negative, provocarea de scandal în parohia Orășeni. În linii mari, exact aceleași fapte de care ei îl acuză pe nedrept pe părintele Ioan Ungureanu. Faptele pe care le reclamă părintele Ungureanu s-au săvârșit în fața camerelor de luat vederi ale întregii națiuni, aducând un prejudiciu de imagine uriaș Bisericii Ortodoxe Române.

În sesizările sale, părintele Ioan reamintește că niciun regulament bisericesc nu permite aplicarea prin forță a unor decizii mitropolitane. Administrația eparhială era obligată să ia cunoștință de refuzul motivat al părintelui Ioan de a părăsi funcția pe care o deține de 17 ani în satul Orășeni, să trimită cazul în judecată, iar dacă au bază legală, să ceară puterii de stat să intervină pentru a rezolva situația. Dacă nu, nu. Etapele sunt: judecată, câștigarea procesului, ordin de evacuare, hotărâre judecătorească executorie etc. Fără a parcurge acete etape, luarea pe sus a părintelui Ioan se situează în registrul faptelor penale.

Cel mai dureros aspect legat de citarea în judecata consistorială a părintelui Ioan Ungureanu îl reprezintă faptul că nu poate fi exclusă posibilitatea ca data să nu fi fost fixată dintr-o simplă eroare de procedură, ci dintr-un ordin prin care să se fi dorit ca exact în ziua în care credincioșii ortodocși din Parohia Orășeni îl cinstesc pe Sfântul Sila, protectorul satului, preotul lor paroh, care a avut o contribuție esențială la declanșarea procedurii de canonizare a celor trei sfinți cuvioși de la Sihăstria Putnei și și-a dedicat 17 ani din viață slujirii parohiei patronate de sfântul Sila, să fie chemat pentru a fi judecat pentru niște acuze care nu au o bază canonică solidă.

Chemarea în judecată pare a fi modul în care MMB își arată recunoștința unui preot destoinic, care a făcut tot ce se poate ca sfinții Sila, Paisie și Natan să fie cinstiți cum se cuvine.

Spre această concluzie tristă ne îndeamnă și o afirmație interesantă din conferința de presă a vicarului administrativ preot Marian Timofte, care a spus în fața întregii națiuni că dacă părintele Ioan Ungureanu „intră în rânduială”¹, poate chiar rămâne preotul acestei parohii. Mai precis, un reporter a spus: “Pentru asemenea fapte, caterisirea este soluția, el [părintele Ioan Ungureanu – n.n.] nu mai are nicio șansă de a se reabilita”, iar părintele vicar a precizat: “Dacă intră în rânduială cu slujirea preoțească, Înaltpreasfințitul nu pretinde niciun fel de gesturi de ale lui de iertare… pur și simplu să reintre în slujirea preoțească firească și atunci el poate rămâne în continuare în aceeași parohie, până la…”². Până unde sau până când nu a mai spus părintele vicar.

Din aceste declarații, se pot trage următoarele concluzii:

1. Reintrarea în “rânduiala preoțească” înseamnă în acest context reluarea pomenirii ierarhului părtaș la erezia sinodului din Creta și abandonarea oricărei referiri publice la acest subiect.

2. Acuzațiile aduse părintelui sunt nefondate și au scopul de a face presiuni asupra sfinției sale să reia pomenirea, lucru vădit din ușurința cu care părintele vicar spune că ele pot dispărea doar printr-o simplă “reintrare în rânduiala preoțească”, adică prin reluarea pomenirii ierarhului. Dacă acuzațiile ar fi fost serioase și MMB chiar ar ține la ele, atunci acel jurnalist avea dreptate să spună că pentru asemenea acuzații cineva nu mai poate fi așa de ușor reabilitat.

3. Întregul tumult creat este legat de interesul personal al Înaltpreasfinției Sale Teofan ca părintele să reia pomenirea cu orice preț. Dacă acest lucru se întâmplă, acuzațiile nu mai contează, pârâtul este achitat de ele și poate rămâne liniștit în parohie ca preot, deși părintele Ioan este “campion” la acuzații, având nu mai puțin de șapte. Cu alte cuvinte, deși a fost acuzat de schismă, de neascultare, de instigare la fapte negative, de calomnie, defăimare, navetism etc., „intrarea în rânduială”, adică reluarea pomenirii, ar putea face ca aceste acuzații să nu mai existe. E ca și când, într-un proces penal, cineva ar scăpa de acuzații grave, cu condiția ca de acum înainte să nu mai săvârșească faptele de care este acuzat. De exemplu, cineva acuzat de furt, poate scăpa de procesul penal și rămâne și cu prada, cu condiția ca de acum înainte să nu mai fure. Interesant sistem judiciar propune părintele vicar!

4. Din spusele părintelui vicar, adevăratul judecător al cazului părintelui Ioan este Înaltpreasfințitul însuși, care poate decide într-o clipită soarta procesului. Această stare de fapt încalcă canonul 118/107 Cartagina, care prevede că episcopul nu poate judeca un caz în care are interese directe, făcând ca procesul în care este acuzat părintele Ioan să fie unul neechitabil, care se judecă împotriva principiului fundamental de drept al imparțialității judecătorului.

5. Această formulare a părintelui vicar administrativ al MMB se poate interpreta și ca o antepronunțare a Înaltpreasfinției Sale, prin intermediul angajaților MMB, în procesul părintelui Ioan, prin care pare a se trasa linia de urmat: dacă se întoarce la pomenire, trebuie găsit nevinovat, dacă nu, nu.

6. Discuția despre repunerea părintelui Ioan în drepturi, dacă “își reia rânduiala”, nu pare a face referire la instituția iertării, prevăzută de secțiunea E. “Iertarea” din RACDIJBOR, deoarece, pe de o parte, părintele vicar declară clar că “Înaltpreasfințitul nu pretinde niciun fel de gesturi de iertare”, iar pe de altă parte, rezultatul aplicării procedurii iertării nu poate fi anticipat, întrucât în procedura respectivă Chiriarhul nu face decât să aprobe cererea de iertare și să întocmească un referat (art. 173), pe care să îl înainteze Patriarhului (art. 173), iar acesta o trimite Sfântului Sinod (art. 175), care ia o decizie inatacabilă (art. 176). Prin urmare, părintele vicar nu putea afirma, baza procedurii de iertare a preotului caterisit, că părintele s-ar putea întoarce la parohie, dacă reia pomenirea, pentru simplul motiv că rezultatul nu poate fi anticipat cu atâta precizie.

În alte interviuri acordate media, părintele vicar administrativ a mai afirmat că MMB va depune o plângere penală³ împotriva părintelui Ioan Ungureanu, deoarece inspectorul bisericesc preot Florin Chirilă ar fi fost amenințat cu moartea și că acele amenințări sunt filmate și vor constitui probe împotriva părintelui Ioan.

Părintele inspector bisericesc Florin Chirilă are tot dreptul să depună o plângere penală, dacă are sentimentul că drepturile sale au fost încălcate în manieră penală, așa cum același drept îl au și ceilalți preoți, deși exercitarea acestui drept, în cazul preoților, trebuie să țină cont și de anumite reglementări canonice. Dată fiind gravitatea acuzației, mai ales că la mijloc este reputația unui preot, se impun o scurtă analiză a acestei informații de presă și câteva precizări necesare:

1. Contactat pe această temă, părintele Ioan Ungureanu susține că niciodată nu a amenințat cu moartea pe nimeni și că, în consecință, nu poate exista vreo probă filmată în acest sens. Dintre toate filmările prezentate abundent pe internet în acele zile, niciuna nu conține amenințările despre care vorbește MMB. Părintele vicar administrativ nu a pus la dispoziția presei filmarea pe care pretinde că o are, deși procedurile judiciare nu ar fi împiedicat difuzarea ei. Părintele Ioan Ungureanu susține, cu vreo șapte martori care să confirme, că a rostit următoarele cuvinte în prezența părintelui inspector bisericesc: “Voi lupta pentru dreapta credință și adevăr, chiar dacă îmi vor ieși mațele din mine. Am să le țin cu o mână, iar cu cealaltă am să îmi fac semnul Sfintei Cruci”. Prin urmare, nu a afirmat că “va ține mațele” părintelui inspector bisericesc, ci a vorbit despre propriile intestine, într-o imagine hiperbolică în care dorea să arate că este dispus să suporte orice supliciu pentru dreapta credință. Despre tăierea în bucăți nu a fost nicăieri vorba.

2. Poliția și Jandarmeria au fost prezente la fața locului și nu au remarcat astfel de amenințări, mai ales că funcționarii MMB spun că s-au lansat la adresa mai multor preoți. Organele de ordine au considerat că, deși tensionată, întâlnirea de vinerea trecută s-a desfășurat fără evenimente de natură a pune în pericol siguranța persoanei sau ordinea publică.

3. Pentru ca infracțiunea de amenințare, reglementată de Noul Cod Penal la art. 206, să existe, trebuie să îndeplinească câteva condiții, printre care: 1) să creeze o stare de temere celui amenințat; 2) să se poată realiza într-un viitor nu prea îndepărtat. Dacă părintele inspector se află sub spaima amenințării cu moartea la care susține că a fost supus, cum se face că și-a petrecut tot weekendul prin satul Orășeni, dând ocol bisericii din localitate și preotului Ioan Ungureanu, fără a i se fi întâmplat ceva? Dacă preoții prezenți vineri s-ar fi temut pentru viața lor, cum se face că sâmbătă s-au aflat prin localitate, mergând precum predicatorii sectari și împărțind un fluturaș plin de insulte la adresa preotului Ungureanu, fără ca nimeni să le cauzeze nicio neplăcere? Din modul în care este pusă problema de către comunicatul MMB nu transpare cu adevărat starea de temere față de o amenințare cu moartea, ci cel mult un sentiment de frustrare față de o pretinsă ofensă, iar starea de frustrare nu poate fi încadrată la 206 NCP. Din modul în care MMB este dispusă să îl reintegreze pe părintele Ioan, dacă reia pomenirea, reiese că pretinsa amenințare cu moartea, despre care vorbește părintele vicar, nu a produs un efect de natură a necesita o plângere penală.

4. Articolul 38 al RACDIJBOR prevede că prezentarea în instanțele civile fără aprobarea prealabilă a Chiriarhului se constituie într-o abatere care se sancționează cu dojană arhierească, canon sau mutare disciplinară. Dacă produce și un prejudiciu, în acest caz un grav prejudiciu de imagine la adresa Bisericii Ortodoxe Române și a părintelui Ioan Ungureanu, fapta poate fi sancționată cu pedepsele aplicate abaterii respective, de exemplu, pentru defăimare, se poate primi chiar pedeapsa caterisirii. Se poate înțelege din faptul că au anunțat deja deschiderea unui proces penal, că părintele vicar administrativ, părintele inspector și ceilalți preoți care se consideră amenințați cu moartea au binecuvântarea Chiriarhului să depună o plângere penală contra confratelui lor preot Ioan Ungureanu?

5. Dacă ceea ce susține părintele Ioan este adevărat, anume că nu a amenințat pe nimeni cu moartea, atunci o plângere penală contra sfinției sale s-ar putea întoarce împotriva celor ce au depus-o, deoarece articolul 268 din Noul Cod Penal, art. 1, prevede: “Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Fapta se numește inducerea în eroare a organelor judiciare, este fostul denunț calomnios.

6. MMB s-a prezentat în fața publicului larg cu o intenție de a depune plângerea penală, nu cu numărul de dosar al plângerii deja depuse, așa cum era firesc, ceea ce lasă posibilitatea ca această declarație să fie interpretată și în sensul art. 207 din Noul Cod Penal, care în aliniatul 2 prevede: “Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1)”. Art. 207 din Noul Cod Penal este dedicat infracțiunii de șantaj, iar alin. 1 prevede pentru fapta de șantaj pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani. Corect era ca MMB să anunțe faptul că a depus acea plângere, nu doar intenția de a o face.

7. În interviul său, părintele vicar administrativ spune pe de o parte “urmează să facem plângere penală”, iar pe de alta, în fraza următoare, “așteptăm ca procedura să se deruleze, i s-a trimis citație”. Dacă urmează să i se facă plângere penală în viitor, cum i s-a transmis preotului Ungureanu deja citație? În realitate, citația i s-a transmis pentru prezentarea în Consistoriul Eparhial, nu pentru prezentarea la Parchet⁴.

Această problemă legată de plângerea penală ce urmează a se depune poate avea și o altă cheie de interpretare. Este doar o supoziție, o întrebare retorică, dar nu putem să nu o punem: există posibilitatea ca MMB să își adune/creeze probele cu care să își argumenteze multele dintre acuzațiile la adresa părintelui Ioan Ungureanu după ce a lansat procesul în care părintele este deja acuzat de faptele respective? La această concluzie împing și cuvintele din conferința de presă a părintelui vicar: “Nu doar nepomenirea Înaltpreasfinției Sale este problema preotului Ioan Ungureanu. A proferat amenințări, termeni și cuvinte care frizează nu numai probleme de ordin bisericesc, ci de acum de ordin legal și penal”⁵. Expresia pare a se referi la ultimele pretinse amenințări, de după emiterea capetelor de acuzare în care părintele era deja acuzat de ele.

S-ar putea discuta și despre afirmațiile părintelui vicar administrativ cu privire la faptul că de partea părintelui Ioan s-ar afla doar un grupuscul de 20 de persoane din parohie, dar aceste neadevăruri sunt combătute cel mai bine de lista de semnături în favoarea părintelui, publicate de siteul ortodoxinfo.ro în urmă cu câteva săptămâni. Plângerea adresată Jandarmeriei și MAI vineri a fost semnată de cel puțin o sută de persoane, după cum se poate constata din documentele atașate.

Afirmațiile că “el și soția lui practică un fel de teroare asupra propriilor credincioși”, că reprezentanții MMB au vorbit cu unii credincioși care “i-au adresat cuvinte grele” și ar fi mărturisit că nu au spus public tot ce știu de frica preotului nu au niciun fel de acoperire în realitate și este uimitor cum publicațiile care au găzduit astfel de cuvinte nu au cerut niciun fel de probă pentru ele.

O calomnie “ce frizează probleme de ordin legal și penal”, ca să îl cităm pe părintele vicar, este și aluzia că părintele Ioan Ungureanu ar avea nevoie de o expertiză medicală: “Am luat în calcul o expertiză medicală, dar mă gândeam dacă s-ar autosesiza cineva”. Până acum nu s-a autosesizat nimeni în privința părintelui Ioan, dar o sesizare s-a făcut pe adresa părintelui vicar, la forurile judecătorești bisericești, pentru a se constata săvârșirii abaterii de insultă, calomnie, defăimare și clevetire, prevăzută de art. 25 RACDIJBOR.