Mitropolitul Moldovei a creat un nou Rădeni. La Botoșani

Schitul Orășeni este situat la 10 kilometri de municipiul Botoșani, este de o frumusețe rară, și în prezent este parohia unor oameni inimoși, dispuși la orice jertfă pentru dreapta credință. Dragostea pentru Hristos și pentru preotul lor paroh, Părintele Ioan Ungureanu, i-a determinat să fie alături de sfinția sa în lupta împotriva ereziei aduse în Biserică de către episcopul locului, prin participarea la sinodul din Creta, în care erezia ereziilor, ecumenismul, a fost transformat în politică misionară și doctrină eclesiologică a Bisericii Ortodoxe.

Pe lângă toate aceste realități, care fac din Schitul Orășeni un colț de rai, mai există un element extrem de important în înțelegerea descinderii reprezentanților mitropolitani la Orășeni astăzi: schitul se pregătește de canonizarea oficială, pe 16 mai, a sfântului Sila, patronul spiritual al schitului și al satului.

În acest context, în dimineața zilei de 5 mai, o delegație a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, condusă de vicarul administrativ, preot Marian Timofte, de inspectorul bisericesc preot Florin Chirilă și de protopopul din Botoșani, preot Lucian Leonte, s-au prezentat la schit pentru a-i aduce la cunoștință părintelui Ioan Ungureanu suspendarea sa din funcția de preot paroh pe perioada judecării consistoriale și înlocuirea pe această durată cu un preot pomenitor. Delegația a fost însoțită de vreo 30 de preoți din Protopopiatul Botoșani, aduși, contrar legislației canonice și regulamentelor bisericești, să forțeze plecarea părintelui Ioan din parohie, și de un important dispozitiv de jandarmi, chemați de o sesizare adresată instituției de către reprezentanții MMB.

Coincidență sau nu, sosirea acestei delegații a fost prefațată de o echipă a forțelor de pompieri, care au dorit să verifice instalațiile specifice ale parohiei. La scurt timp după pompieri, și-au făcut apariția reprezentanții MMB, care au încercat să profite de faptul că în schit nu se afla prea multă lume și că pompierii ceruseră deschiderea schitului, pentru a intra în biserică și a o prelua.

Alertați, oamenii au început să sosească în apărarea schitului și a preotului lor paroh. Situația a fost tensionată de prestația lamentabilă a preoților care veniseră să-i ajute, în mod necanonic și ilegal, pe cei de la Mitropolie să își ducă la capăt misiunea cu care fuseseră învestiți de către conducerea MMB.

Credincioșii au dat dovadă de o statornicie deosebită, explicându-le celor trimiși de MMB că ei sunt trup și suflet alături de părintele paroh și că nu acceptă un preot pomenitor al ierarhului semnatar al documentelor din Creta. În acest sens, la începutul anului, au semnat un document în care își manifestau adeziunea față de poziția antiecumenistă a părintelui Ioan și determinarea de a nu primi un preot pomenitor în comunitatea pentru care au muncit din greu și pe care au ridicat-o din nimic.

După amiază, preoții sosiți în mod necanonic în parohia unui preot legitim, au început să umble prin sat, în speranța de a atrage simpatia credincioșilor din localitate. Printre multele lucruri pe care le-au spus oamenilor, a fost și fabulația potrivit căreia, dacă mâine părintele Ioan continuă să facă slujbe, el va fi caterisit pe loc, adică fără niciun fel de judecată. Că procedura caterisirii pe loc nu există nicăieri nu pare a-i interesa pe cei care, după spusele unor martori, au afirmat că vor suna la… 112, de unde va veni caterisirea instantanee a părintelui Ioan!!!!!

Întrebat în legătură cu prezența celor 30 de preoți și rugat să indice un singur temei canonic sau regulamentar din Statutul BOR, în baza căruia un preot paroh are printre atribuții și participarea la suspendarea din funcție a unui confrate al său preot, inspectorul Florin Chirilă a răspuns doar că… preoții fac parte din Protopopiatul Botoșani, lucru care nu justifică în niciun fel prezența lor în altă parohie decât cea în care au fost puși să păstorească.

La rândul lor, reprezentanții Jandarmeriei au fost întrebați de ce au permis adunarea publică ilegal constituită de cei 30 de preoți, adunați cu scopul de a tulbura liniștea publică, în condițiile în care Legea 60/1991 prevede, în art. 9, litera c) că nu pot fi autorizate adunările publice menite a tulbura ordinea publică. Cei 30 de preoți adunați în mod necanonic, nenominalizați în adresa metropolitană pentru a participa în vreun fel la punerea în aplicare a deciziei mitropolitane de suspendare a părintelui din funcție pe perioada judecării consistoriale, s-au constituit într-o adunare publică neautorizată, cu scopul de a tulbura ordinea publică, lucru pe care l-au și făcut, creând o atmosferă tensionată între ei și credincioșii prezenți să își apere parohia și parohul. Reprezentanții jandarmeriei nu au dat un răspuns concludent, ceea ce i-a determinat pe credincioși să ceară informațiile respective de la superiorii lor ierarhici, prin intermediul unor sesizări formulate la Inspectoratul teritorial al Jandarmeriei și la cel al Poliției.

Trimiterea în judecata Consistoriului Eparhial Iași a părintelui Ioan Ungureanu este motivată de șapte capete de acuzare, cele mai multe capete de acuzare aduse până acum de vreun consistoriu bisericesc împotriva unui preot ortodox nepomenitor. Printre acestea se află acuza de navetism, în condițiile în care pretinsul navetism al părintelui Ioan este de fapt preocuparea acestuia de a aduce resurse pentru întreținerea schitului și ajutorarea comunității.

Întreruperea pomenirii ierarhului este sancționată de două ori, o dată prin acuzația de schismă, definită, printre altele, de către Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române ca “interpretare personală a regulilor tipiconale”, și prin abaterea formulată de “săvârșire a Sfintelor Taine și ierurgii cu nerespectarea prevederilor tipiconale”.

În conformitate cu canonul 3 de la sinodul al III-lea ecumenic și cu canonul 15 I-II Constantinopol, orice sancțiune aplicată de un episcop participant la o erezie înainte de condamnarea sa ca eretic de un sinod unui preot ortodox care se opune ereziei predicate de acel episcop este invalidă și necanonică.

Atitudinea părintelui Ioan de a ignora sancțiunea disciplinară a suspendării din funcție pe perioada judecării și de a contesta ca necanonice capetele de acuzare la care este chemat să răspundă este legitimată de canonul 3 al sinodului al III-lea ecumenic, care poruncește preoților ortodocși să nu îi asculte în niciun fel pe episcopii eretici.

Cu prilejul trimiterii acestei adrese, Înaltpreasfințitul Teofan a mai mărturisit o dată erezie din Creta, prin formularea “v-ați manifestat public intenția de a vă îngrădi de ierarhul locului și de autoritatea bisericească pentru o presupusă erezie, constatată în mod necanonic”. Erezia nu este doar presupusă, ci cât se poate de reală, iar constatarea ei este cât se poate de canonică, potrivit canonului 15 I-II, care prevede că atunci când preotul constată că episcopul său propovăduiește o erezie în mod public, are dreptul să se îngrădească prin nepomenirea de acesta, imediat, înainte de cercetarea sinodală a episcopului respectiv.

Adresa prin care părintelui i se aduce la cunoștință că este trimis în judecată nu este însoțită și de către citația prin care părintele să fie chemat în judecată cu adevărat, care trebuie întocmită potrivit art. 68 din RACDIJBOR, ceea ce înseamnă că în acest moment părintele nu este chemat în mod oficial în judecata Consistoriului Eparhial Iași, iar suspendarea sa din funcție nu poate opera din data de 5 mai 2017, de vreme ce această sancțiune se ia pe durata judecării consistoriale, care nu poate începe decât după împlinirea procedurii legale de fixare a unui termen de judecată precis și de comunicare a acestuia pârâtului printr-o citație expresă, nu printr-un document prin care pârâtul este înștiințat de altă sancțiune.

Prin urmare, chiar dacă s-ar face abstracție de canonul 3 al sinodului al III-lea ecumenic, părintele Ioan poate sluji în continuare, deoarece nu este trimis în judecată încă, iar sancțiunea opririi de la slujire pe perioada judecării cazului operează din momentul trimiterii oficiale în judecată.

Rămâne, la finalul acestei zile, o singură întrebare: de ce a ținut Mitropolitul Moldovei, care semnează direct adresa părintelui Ioan, să transforme schitul Orășeni într-un nou Rădeni, în condițiile în care Părintele Ioan Ungureanu și-a văzut până în acest moment de slujirea celor sfinte, fără să creeze vreo problemă Mitropoliei?

Singurul răspuns pertinent este că a dorit să sărbătorească ziua canonizării Sfântului Cuvios Sila într-o companie care să nu îi aducă aminte de sinodul din Creta și de erezia la care s-a făcut părtaș. Credincioșii de la Schitul Orășeni văd în tot ce s-a întâmplat astăzi un act de mare sacrilegiu față de Sfântul Cuvios Sila.