Cuviosul Serafim Rose: “ORTODOXIA ȘI RELIGIA VIITORULUI”

5. Semnificatia fenomenelor OZN

Care este deci semnificatia fenomenelor extraterestre contemporane? De ce au aparut ele, din punctul de vedere al timpului istoric, tocmai acum? Care este mesajul lor? Ce viitor anuntã ele omenirii?
În primul rând, fenomenele extraterestre nu constituie decât unul din multitudinea de evenimente „paranormale” care uluiesc omenirea la ora de fatã. Cu doar câtiva ani în urma, cei mai multi le-ar fi considerat „minuni” de domeniul fanteziei. Dr. Vallee, în cartea sa Colegiul invizibil se exprima astfel: „Observam în mediul nostru înconjurator evenimente neobisnuite si neasteptate ce se numara cu miile”. Ele produc „o mutatie generala în structurile de credintã religioasã ale oamenilor, în întreaga lor mentalitate privitoare la conceptul de invizibil”. „Se întâmplã ceva ciudat cu constiinta oamenilor zilelor noastre”; „Aceeasi putere sau forta care a marcat rasa umana în trecut se manifesta din nou asupra ei în prezent”.

În limbaj crestin, aceasta înseamna ca avem de-a face cu o noua dezlantuire demonica asupra omenirii. În viziunea apocaliptica crestina (a se vedea sfârsitul cartii), se stie de existenta unui timp (pe care tocmai îl traim n.b.) în care puterea ce tine în frâu cele mai de pe urma si cele mai salbatice manifestari demonice pe pamânt nu se va mai manifesta la un moment dat (II Tes. 2, 7).
Disparitia modurilor de guvernare si a ordinii publice bazate pe conceptia crestin-ortodoxa , asupra lumii, întruchipata de persoana regelui, domnului crestin- ortodox sau împaratului, este deja de multa vreme un fapt istoric.
Viziunea crestin-ortodoxa asupra lumii nu mai exista ca un tot organic nealterat, caci Satan a fost „dezlegat din închisoarea lui” în care a fost tinut închis prin harul Bisericii lui Hristos. El a iesit acum, „sa amãgeasca neamurile” (Apoc. 20, 7-8), spre a le pregãti pentru închinarea la Antihrist spre sfârsitul vremurilor.

Poate ca niciodata de la începuturile Crestinismului încoace puterile demonice nu s-au manifestat într-un numar atât de mare si atât de pe fata ca în zilele noastre. Teoria „vizitatorilor din spatiul extraterestru” nu este decât unul din multele pretexte pe care le folosesc aceste puteri pentru a disemina si a acredita ideea existentei unor „fiinte superioare” care îsi vor asuma responsabilitatea destinului omenirii.

În al doilea rând, OZN-urile nu sunt altceva decât tehnici mediumistice de ultima ora, prin care diavolul îsi câstiga aderenti pentru sfera lui oculta. Ele sunt un semn teribil al marii susceptibilitati a omului contemporan la influentele demonice, asa cum nu s-a mai întâmplat niciodata în era crestina. În secolul trecut de exemplu, era de obicei necesara participarea la sedinte de spiritism pentru a intra în contact cu demonii, pe când astazi privirea cerului este suficienta în acest scop (este adevarat, de preferinta noaptea).
Omenirea a pierdut în prezent si ultima ramasita a unei viziuni crestine asupra existentei, plasându-se acum în mod pasiv la dispozitia multiplelor „puteri” coborâtoare din vazduh. Recentul film Întâlnire de gradul III este o dezvaluire socantã despre cât de superstitios a putut deveni omul contemporan, omul asa-zis „eliberat” de sub imperiul credintei crestine „obscurantiste”; acest om este gata într-o clipa sa creadã, fãrã sã punã nimic la îndoialã, orice „experienta” neobisnuita, indiferent unde l-ar duce ea, fara sa-ti treaca prin cap macar ca are de-a face cu grosolane contrafaceri diavolesti ¹ .

În al treilea rând, „mesajul” adus de OZN-uri este de natura sa pregateasca lumea pentru aparitia lui Antihrist; „mântuitorul” omenirii apostaziate soseste pentru a stapâni lumea. Poate ca vor sosi chiar din vazduh, pentru a imita mai bine venirea Mântuitorului (Matei 24, 30; Fapte 1, 11). Sau poate ca „vizitatorii extraterestri” vor ateriza în locuri publice pentru a declansa o închinare „cosmica” în fata stapânului lor. Sau poate ca „focul pogorât din cer” (Apoc. 13, 13) nu va fi decât o parte a marelui spectacol demonic rezervat vremilor din urma. Oricum, mesajul adresat omenirii zilelor noastre acesta este: „mântuirea asteptati-o nu de la Adevarul crestin aflat prin descoperire dumnezeiasca si nu de la credinta în Dumnezeu Cel nevazut, ci de la vehiculele din spatiu”.
Este unul din marile semne al vremilor de pe urma acesta: … si spaime si semne mari din cer vor fi (Luca 21, 11). Nu mai departe decât acum o suta de ani, Episcopul Ignatie Briancianinov nota în cartea sa Despre semne si minuni : ²  „…cu câta aviditate cauta crestinii nostri sa vada minuni, sau chiar sa faca ei însisi minuni! Aceasta cautare nu da altceva la iveala decât înselaciunea de sine, care se naste din buna parere de sine si din slava desarta, si care se salasluieste în suflet punând stapânire pe el”.

„Adevaratii facatori de minuni aproape ca au disparut, dar oamenii sunt mai setosi de minuni ca niciodata. Ne apropiem de timpurile când calea va fi larg deschisa pentru o multime de false minuni mari si grozave, care sa duca la pierzare nenorocita întelepciune cea dupa trup, care se va lasa atrasa si înselata de ele”.
Iata în aceasta carte si câteva rânduri pentru cercetatorii fenomenului extraterestru: „Antihrist va face mai cu seama minuni în vazduh, adica acolo unde îsi are satan împaratia. Minunile vor izbi cel mai tare simtul vazului, pe care îl vor fermeca si însela. Sfântul Ioan Teologul, vãzând în duh semnele ce au sa fie înaintea sfârsitului lumii, afirmã cã Antihrist va face semne mari încât si foc sa pogoare din cer, pe pamânt, înaintea oamenilor (Apoc. 13, 13). Sfânta Scriptura indica aceasta minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist, iar locul aparitiei ei este vazduhul. Va fi un spectacol splendid si înfricosator”.
Sfântul Simeon Noul Teolog spune si el: „cel care se nevoieste cu rugaciunea, sa nu priveasca des în vazduh, caci într-acolo se afla salasul duhurilor rele, care lucreaza mari si felurite înselaciuni” (Philokalia , „The Three Forms of Heedfulness” – ” Cele trei feluri de paza” ).
„Oamenii nu vor întelege ca minunile lui Antihrist nu au în ele nici un fel de notiune de bine sau scop rational, nici un înteles clar, ca sunt straine de adevar si pline de minciuna, de toata salbaticia si rautatea, ca sunt scamatorie goala menita sa uluiasca si sa lase cu gura cascata, mai ales pentru a-i da prada uitarii ca sa-i poata însela, seduce si fascina cu efecte spectaculoase, gaunoase si prostesti”.
„Toate înselaciunile diavolesti au în comun aceea ca, daca li se da cea mai mica atentie, ele devin periculoase; aceasta mica atentie, chiar daca este lipsita de simpatie pentru ceea ce se vede, poate sa duca pe omul respectiv în ispitã si poate sã lase asupra lui o influenta rea”.
Mii de indivizi care au intrat „în legatura” cu OZN-uri sau care au fost pur si simplu martori oculari, au simtit pe pielea lor efectul acestui înfricosator adevar; iar dintre acei care s-au lasat coplesiti de acest fenomen, putini au scapat. Chiar cercetatorii care nu -si afirma nici o apartenenta religioasa avertizeaza în termenii cei mai categorici opinia publica împotriva acestui pericol.
John Keel, de exemplu, spune: „Sa nu tratam cu usurinta fenomenul extraterestru; a te juca cu el este ca si cum te-ai juca cu magia neagra. Acest fenomen îi seduce mai ales pe cei nevrotici, pe creduli si pe imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoica, la demonomanie si chiar la sinucidere – dupa cum s-a si întâmplat într-un numar de cazuri. Cea mai usoara curiozitate la adresa fenomenelor extraterestre se poate transforma într-o obsesie distructiva. Din aceasta cauza recomand energic pãrintilor sa le interzicã aceste preocupãri copiilor lor. Educatorii si alte categorii de adulti sa nu încurajeze astfel de interese la adolescenti” ( OZN – Operatiunea Calul Troian ).

Într-un alt loc, Episcopul Ignatie Briancianinov însemna groaznica viziune a unui modest fierar rus dintr-un sat de lânga Petersburg, care a avut loc în zorii epocii noastre marcate de necredinta si de revolutii (1817): „el vazu odata, în plina amiaza, multime de diavoli în chip omenesc sezând pe crengile copacilor din padure, îmbracati în haine ciudate, cu tichii ascutite, care cântau acompaniati de instrumente parcã vrãjitoresti, un cântec plin de groaza: „Vremea noastra a sosit, faca-se voia noastrã!” ³
Noi traim la capatul acestei perioade înspaimântatoare de triumf demonic în care „umanoizi” sinistri (noile întruchipari diavolesti) se arata la mii de oameni si pun stapânire, prin aparitiile lor absurde, pe sufletele acelora de care harul lui Dumnezeu s-a îndepartat. Fenomenele extraterestre sunt pentru crestinii ortodocsi un semn ca trebuie sa calce cu mult mai multa hotarâre, trezvie si bagare de seama pe calea mântuirii, cunoscând cã putem fi ispititi si înselati nu doar de religiile mincinoase, ci si de fenomene fizice care uluiesc privirea.

În secolele de demult, crestinii erau mai circumspecti cu privire la fenomenele noi si straine, cunoscând dinainte înselaciunile diavolilor; dar în epoca noastra, a „luminilor”, curiozitatea celor mai multi este atâtata de ele, oamenii urmarindu -le chiar cu pasiune, pentru ca ei cred ca diavolul este un personaj imaginar, de basm.
Cunoasterea exacta a naturii fenomenului extraterestru poate sa-i impulsioneze pe crestinii ortodocsi sa traiasca o viata duhovniceasca mai constienta si mai constientizata, care sa le permita o viziune ortodoxa mai generalizata asupra lumii, astfel încât ei sa nu cada prada cu atâta usurinta ideilor si modelor la ordinea zilei.
Crestinul ortodox constient traieste fara putinta de tagada într-o lume cazuta. Toata natura înconjuratoare este straina si înstrainata de paradisul pe care el îl cauta si pe care se lupta sa-l obtina. El este parte a unei umanitati în suferinta, urmasã a întâiului om, Adam, care, întreaga, are nevoie sa fie mântuita prin rascumpararea daruita liber tuturor de Fiul lui Dumnezeu, prin Jertfa Sa mântuitoare de pe Cruce.
Crestinul ortodox stie ca pentru persoana umana nu exista nici un fel de „evolutie” spre forme „superioare”, si el nici nu are motive sa creada ca exista „fiinte evoluate” pe alte planete; el în schimb stie ca exista într-adevar în univers si alte „inteligente avansate” în afara de el. Acestea sunt de doua feluri: îngeri si diavoli. Efortul sãu este acela de a fi în comuniune cu „îngerii”, care îi slujesc lui Dumnezeu si de a refuza orice contact cu „duhurile rele” care L-au respins pe Dumnezeu (adicã diavolii), iar acum se lupta, din invidie si rãutate, sã-l ducã si pe om la pierzare.
El stie ca omul, din cauza iubirii de sine si a slabiciunii sale, înclina cu usurinta spre greseala, crezând în „basme”, care promit contacte cu „stari de existenta superioare” si cu „fiinte evoluate”, fara efortul unei vietuiri crestine – de fapt care promit tocmai aceasta scutire sau eliberare de orice efort ascetic. Mai departe, el nu se va baza doar pe capacitatea sa de a dejuca înselaciunile demonilor, ci se va tine strâns si cu hotarâre de rânduielile Sfintei Scripturi si ale Sfintilor Parinti, pe care i le pune la îndemâna Biserica lui Hristos spre a- si salva viata.

Un astfel de crestin ortodox are, asadar, posibilitatea sa reziste înselaciunilor religiei viitorului , care nu este altceva decât religia lui Antihrist, în orice forma i s-ar prezenta ea. Restul omenirii, cu exceptia unei minuni dumnezeiesti, nu poate decât sã fie pierdutã.

1. Doua alte recent descoperite fenomene „paranormale” demonstreaza cu câta îndrazneala demonii se folosesc de mijloace fizice (in particular, aparate tehnice moderne) pentru a intra în contact cu oamenii. (1) Un cercetator leton (acum urmat de altii) a descoperit fenomenul vocilor misterioase care apar inexplicabil pe benzilor aparatelor de înregistrare, chiar si atunci când înregistrarile se realizeaza în conditii de laborator într-o atmosfera epurata de orice zgomot, efectul lor fiind foarte apropiat cu cel al sedintelor de spiritism. Prezenta unui mediu sau a unui „psihic” în camera favorizeaza acest fenomen (Konstantin Raudive, Breakthrough: An Amazing Experiment in Electronic Comunication with the Dead – Bresa catre lumea nevazuta: O experienta uluitoare de comunicare electronica cu mortii , Taplinger Publishing Co., New York, 1971). (2) Se presupune ca deseori, liniile telefonice au fost folosite de „extraterestri” cu voci metalice pentru a intra in contact cu „indivizii de legatura”, cât si cu cercetatori ai fenomenelor extraterestre. In ultimii ani însa s-au raportat si cazuri în care la telefon au fost auzite si voci ale persoanelor decedate. Nu se poate nega, dupa cum declara însusi reporterul acestui fenomen, ca „diavolii cei de demult se afla acum din nou printre noi”, într-o masura nemaiîntâlnita în trecut (Keel, OZN -urile: Operatiunea Calul Troian , p. 308.
   2.  On miracles and Signes , Yaroslavl, 1870, retiparita de Holy Trinity Monastery, Jordanville, N.Y. 1960.
   3. Sfântul Nil, Svytynya pod Spudom , Sergiev Posad, 1911.