Atacurile împotriva Ortodoxiei. Ecumenismul
În ciuda celor afirmate de dumneavoastră, Ortodoxia în general și poate cea românească mai mult sînt atacate foarte mult, sînt considerate o religie învechită care a făcut tot timpul pact cu comunismul, care nu este în stare să se adapteze la noile probleme. Mărturia dumneavoastră vine oarecum în contrasens cu ceea ce se vehiculează înr-o parte a mass-mediei astăzi.
Ortodoxia să știți că trăiește pe linie tradițională. Ea supraviețuiește prin tradiție. Iar sufletele celor care caută cu adevărat pe Dumnezeu sînt foarte tradiționaliste. Biserica se vindecă prin ea însăși.
După căderea comunismului, care este noul camp de bătălie despre care vorbeați înainte? Sau acum lucrurile sînt mai bune?
O, nu. Nu sînt deloc. Câmpul de bătălie rămîne tot inima noastră. Și, mai mult decînt în trecut, unde cunoașterea era oarecum netă între bine și rău, astăzi sântem atacați mai subtil. De aceea va trebui ca trezvia noastră să fie mai mare, lupta noastră să fie mai subtilă, mai dificilă. De aceea am făcut apel la citirea Bibliei și la rugăciune permanentă.
Cum se vede mișcarea ecumenică din Statele Unite?
Mișcarea ecumenică este o acțiune pe care au ințiat-o curentele care încearca nivelarea popoarelor, nivelarea religiilor, o acțiune pe care masoneria o încearcă de multă vreme. Eu sînt împotriva masoneriei, împotriva ecumenismului, le socot cea mai mare erezie a secolului nostru. Nu știu daca sunteți la current, Biserica sârbă a cerut ieșirea din ecumenism. Și pînă în present au ieșit Biserica sârbă, Biserica georgiană, Biserica Ierusalimului. Cred că cel mai bine este să fim prudenți cu ecumenismul care încearcă nivelarea credințelor, nivelarea spiritual la nivelul cel mai de jos și distruge specificul ortodoxiei.
Dacă respingeți ecumenismul, respingeți apropierea dintre biserici?
Nu. Dumneavoastră știți că ecumenismul înseamnă cu totul altceva decât o relație cu alte biserici. Ecumenismul este o organizație supraecleziastică, care-și impune punctul ei de vedere, urmărește să distrugă specificul bisericilor și să creeze un fel de religie comună, fără nici un fel de rădăcină spirituală.
Să nu ne temem să mărturisim adevărul. Masoneria.
Astăzi, în Romînia, lupta împotriva Bisericii este puternică și devine general, cuprinzând toate aspectele vieții sociale. Cum putem noi, care nu avem rugăciune, așa cum ne-ați descries-o, să-I ajutăm pe cei din jurul nostrum care sînt copleșiți de acest current antiortodox?
Eu cred că, dacă într-o lume de negație Biserica Ortodoxă ar fi lăudată, ar fi foarte rău. Într-o lume de negație Biserica lui Hristos nu poate să fie decât detestată. Lotul nostrum, al creștinilor, este suferința. Însă în această lume trebuie să afirmăm adevărul. Dacă nu afirmăm adevărurile credinței înseamnă că suntem oameni care nu ne iubim cu adevărat Biserica. Să nu ne temem de atacurile vrăjmașe. Au fost altele mai grozave. Nu este un atac mai grozav, mai dur sau mai criminal decât atacul comunist. Soluția noastră este rugăciunea, postul, mărturisirea păcatelor și iarăși rugăciunea.
În presa românească astăzi, masoneria este prezentată ca ceva pozitiv. Ce ne puteți spune?
Nu poate să fie pozitivă pentru noi, creștinii, masoneria, care este o creație umană. James Haley, un fost mason, protestant, baptist din partea de sud (baptiștii sînt organizați pe state), cercetează și publică în cartea lui texte care dovedesc că masoneria este o creație satanică. Și eu cred acest lucru. Masoneria nu poate fi pozitivă. Singurul lucru pozitiv în această lume este Biserica lui Hristos.
Dar ni se spune că masonii sînt credincioși, că își păstrează credința creștină.
Nu este adevărat. În Virginia, unde sînt eu, este probabil cel mai mare temple masonic, templul national. E o clădire uriașă, demonică, un templu zigurat. Ca o curiozitate – numai întreținerea templului într-un an de zile costa 5 milioane de dolari. Acolo veți vedea că sînt implicate toate religiile, nu numai creștinismul. Cel mai de jos este creștinismul. La baza templului este creștinismul, adică evenimentul cu Constantin cel Mare, chiar o piatră de unde i s-a arătat “Prin acest semn vei învinge”. Și apoi încep toate celelalte. Deasupra tuturor este inițierea iudaică. Acolo găsiți reproducerea Arcului făgăduinței, Arcului legământului, găsiți muzică ebraică. Ceea ce înseamnă că peste toate stă această credință. Nu este creștină. Ei nici nu afirmă că sînt creștini. Ei spun că orice membru al masoneriei trebuie să creadă în ceva. Dar Dumnezeul lor este “marele meșter”. El nu este un Dumnezeu creator, el este meșterul care din materia existentă creează lumea. Așa îl numesc, marele architect, marele meșter ș.a.m.d.
În Statele Unite homosexualitatea și prostituția sînt legalizate. Asta se încearcă și la noi. Are rost să ne opunem acestei legi, ținând seama că asemenea legi sînt foarte puternic susținute de Statele Unite și Comunitatea Europeană? Și, dacă este să ne opunem, cum să facem?
Bineînțeles că ne opunem. Nici vorbă. Ne opunem. Pentru că nu putem intra într-o organizație mondială, cum este aceasta europeană, nu putem intra prin cesiunea totală a credinței noastre. Dacă Dumnezeu vrea să intrăm, vom intra, cu afirmarea credinței și a moralității creștine. Dacă Dumnezeu nu vrea să intrăm, nu vom intra. Nu știu care ar fi avantajul nostrum intrând în Comunitatea Europeană. Ni s-ar impune legi de afară. N-am mai avea suveranitatea națională, prin cedare.
Nu există un pericol prea mare să ne risipim în activități sociale atât timp cât nu avem clară o “politică” a rugăciunii?
De ce? Rugăciunea este unită cu fapta. A te concentra numai pe rugăciune sau numai pe faptă înseamnă că ești incomplet. Credința și faptele credinței sînt salvatoare pentru ființa umană. Rămâneți în societate, luptați, rugați-vă și Dumnezeu vă va salva.
Părintele Gheorghe Calciu – Suferința ca binecuvântare, ediția a doua, editura Cathisma, pag. 45-46; pag. 53-56
