Schitul Rădeni rezistă încercării de a i se impune preot pomenitor

Astăzi, 9 februarie 2017, în jurul orei 7.30, la Schitul Rădeni s-a prezentat protopopul de Târgu Neamţ, însoţit de câţiva preoţi, unul dintre ei din judeţul Botoşani. Cu o atitudine agresivă, fără a se legitima, fără a explica motivele prezenţei lor acolo, fără a prezenta un document care să îi împuternicească să intre şi să tulbure desfăşurarea sfintelor slujbe, protopopul şi ceilalţi preoţi au încercat să intre în Sfântul Altar, unde nu au fost primiţi, deoarece nu fuseseră invitaţi de părintele Pamvo, egumenul schitului, nici nu aveau ce căuta cu forţa într-o unitate monahală, ei fiind preoţi de mir. O credincioasă din sat a afirmat că la parohia Rădeni preotul i-a informat pe credincioşi încă de duminica trecută cu privire la faptul că joi va avea loc la schit “o slujbă mare” şi că va fi ultima zi de slujire a părintelui Pamvo.

Confruntaţi cu refuzul de a fi primiţi în Sfântul Altar şi cu reproşurile creştinilor tulburaţi din rugăciune, aceşti preoţi au aşteptat un moment liturgic în care Sfintele Uşi ale altarului au fost deschise, pentru a forţa intrarea în Sfântul Altar. Din relatările celor care erau prezenţi în acel moment în biserică aflăm că, spre stupoarea tuturor, protopopul din Târgu Neamţ a intrat pe brânci în Sfântul Altar, pe uşile împărăteşti, deşi nu avea nici veşminte liturgice, nici dreptul de a da buzna pe acele uşi, în timpul unui moment din Sfânta Liturghie în care, conform tipicului, nu putea intra pe uşile împărăteşti nici dacă ar fi fost împreună slujitor. Revoltaţi de acest sacrilegiu, câţiva credincioşi l-au invitat şi l-au însoţit afară din biserică, dimpreună cu însoţitorii cu care au venit.

După ce a plecat din Schitul Rădeni, protopopul a ales să se victimizeze, pretinzând, în mod mincinos şi descalificant pentru un preot, că a fost agresat de către cei prezenţi în schit şi a depus o plângere penală la poliţia din localitate. Împotriva sa şi a celor cu care a venit s-a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Piatra Neamţ, pentru săvârşirea infracţiunii de împiedicare a exercităţii libertăţii de exprimare religioasă, pedepsite de către Noul Cod Penal, prin articolul 381, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Plângerea a fost semnată de credincioşi prezenţi în acel moment în biserică pentru a se ruga şi a căror rugăciune a fost tulburată cu această ocazie.

Ca urmare a plângerii penale depuse de protopopul de Târgu Neamţ, peste aproximativ o jumătate de oră au apărut organele de menţinere a ordinii, mai precis câţiva poliţişti din localităţile învecinate. Cu ei a venit şi stareţul Mănăstirii Petru Vodă, arhimandritul Hariton Negrea, însoţit la rândul său de câţiva jandarmi.

Pentru a se evita repetarea infracţiunii prevăzute de art. 381 NCP, un grup de credincioşi l-au întâmpinat pe stareţ şi l-au rugat respectuos să spună care este scopul vizitei pe care o face. Părintele Hariton a încercat să acrediteze ideea că este stareţul acelui schit şi că, în această calitate, poate să se prezinte la Sfânta Liturghie. I s-a cerut să facă dovada că Mănăstirea Petru Vodă este cu adevărat proprietarul Schitului Rădeni, a prezentat un document care nu era titlu de proprietate care să îi ateste drepturile asupra schitului. I s-a cerut să facă dovada că există o hotărâre judecătorească executorie care să îi permită să intre în forţă în schit, în ciuda voinţei poporului ortodox aflat în acel moment la rugăciune, şi nu a putut face dovada existenţei unui astfel de document.

În aceste condiţii, i s-a cerut respectuos să revină la schit numai când poate face dovada unei hotărâri judecătoreşti care să îi dea dreptul să intre în biserică şi să evacueze pe cei aflaţi acolo. Părintele stareţ a fost de acord să înceapă procedurile juridice pentru obţinerea unui act juridic prin care să intre în legalitate cu privire la pretenţiile asupra schitului Rădeni.

Cei prezenţi au contestat vehement actul abuziv de oprire de la slujire a părintelui Pamvo, argumentând că părintele nu a făcut decât să îşi urmeze conştiinţa de preot şi de monah, aplicând canoanele 15 I-II şi 31 apostolic, întrerupând pomenirea unui ierarh părtaş la erezie, iar pentru acest lucru nu poate fi judecat, în conformitate cu sfintele canoane.

Locuitorii din Rădeni, adevăraţii proprietari ai schitului, l-au asigurat pe stareţul Mănăstirii Petru Vodă că nu vor accepta niciodată ca părintele Pamvo să fie înlocuit cu alt preot şi nici nu vor permite ca ctitoria lor să fie ocupată de vreun preot care pomeneşte ierarhul părtaş la erezie. Stareţului i s-a amintit că Mănăstirea Petru Vodă a avut o contribuţie nesemnificativă la ridicarea schitului, că schitul nu a fost sfinţit şi prin urmare nu a fost preluat în circuitul patrimonial de către BOR, că prin urmare BOR nu poate avea pretenţia de proprietar asupra aşezământului şi că donaţiile din care schitul s-a făcut sunt încă revocabile, conform regulamentelor bisericeşti şi art. 1020 NCC, pe motivul neîndeplinirii de către donatar a sarcinilor asumate, atunci când s-a făcut donaţia. S-a subliniat ideea că nu doresc neapărat să redevină proprietari asupra schitului, ci doar să se respecte dreptul lor de a participa la o slujbă ortodoxă în ctitoria lor.

Întrebat cu ce autoritate a venit protopopul la prima oră a dimineţii, părintele stareţ a afirmat că el are dreptul să se implice, deoarece schitul se află în raza sa de jurisdicţie. I s-a arătat decizia exarhatului de înlocuire a părintelui Pamvo cu părintele Ioan Şişmanian, care era adresată exclusiv Stăreţiei Mănăstirii Petru Vodă, nu şi protopopiatului, însemnând că desemnat cu aducerea părintelui Şişmanian era doar stareţul mănăstirii, nu şi protopopul de Târgu Neamţ.

La întrebarea referitoare la cine l-a autorizat pe protopop, părintele stareţ Hariton a spus că protopopul a acţionat cu acordul Înaltpreasfinţiei Sale Mitropolitul Teofan. Acelaşi răspuns a dat şi la întrebarea referitoare la cine l-a chemat pe preotul din Botoşani. Concluzia trasă de credincioşii de la Rădeni a fost că, în cazul în care protopopul a acţionat aşa cum a făcut-o la indicaţiile mitropolitane, atunci Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teofan s-ar putea face vinovat de a-l fi instigat pe protopopul de Târgu Neamţ la săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 381 Noul Cod Penal.

Întrebat dacă nu îl deranjează că doreşte să aducă în schit un preot la care nu va veni nimeni la slujbă, deoarece pomeneşte ierarhul, părintele stareţ a opinat că poporul credincios nu trebuie să vină la schit, ci trebuie să se ducă la parohii. I s-a sugerat să îi trimită la parohii şi pe cei ce vin la mănăstire la Petru Vodă.

Părintelui i s-a adus aminte că a recunoscut erezia din Creta în celebrul răspuns oferit părintelui Tihon Bivoleanu, care a făcut o mărturisire publică de nepomenire a ierarhului părtaş la erezie şi a primit în schimb, în loc de răspuns teologic, un fel de cazier penal. Cu acea ocazie, părintele stareţ a afirmat că la Creta “s-au produs unele abateri de la dreapta credinţă”, ceea ce în limbaj dogmatic înseamnă că “s-au produs unele erezii”. I s-a cerut să se delimiteze de aceste abateri de la dreapta credinţă.

La un moment dat, părintele stareţ a încercat să acrediteze ideea mincinoasă că la Rădeni este pomenit PS Longhin Jar, voind să argumenteze că cei de la Rădeni sunt schismatici şi au ieşit din Biserica Ortodoxă. I s-a răspuns că la Rădeni sunt pomeniţi toţi arhiereii ortodocşi, iar dacă Înaltpreasfinţitul Teofan este ortodox înaintea lui Dumnezeu, atunci este pomenit implicit şi nu are niciun motiv să se supere pe cei de la Rădeni.

La rândul său, părintele Ioan Şişmanian a fost rugat să nu se facă instrumentul unor acţiuni în forţă pornite contra celor ce apără dreapta credinţă. I s-a atras atenţia că pe internet sunt foarte mulţi oameni stupefiaţi de decizia preacucerniciei sale de a deveni luptător în favoarea ecumenismului şi cel prin care să se aducă distrugerea schitului Rădeni.

După mai multe ore de discuţii, în care părintele stareţ a afirmat că este împiedicat să meargă în biserică şi i s-a răspuns că poate intra în orice moment, cu condiţia să nu agreseze conştiinţa celor ce se roagă acolo prin pomenirea ierarhului părtaş la erezie, preacuvioşia sa şi toţi cei ce îi însoţeau au părăsit schitul Rădeni, pentru a merge la Primăria din localitate, cu speranţa descoperirii unor documente care să ateste că Petru Vodă este proprietar al schitului Rădeni. Li s-a pus în vedere celor de la Primărie că părintele stareţ nu are nicio calitate pentru a cere astfel de documente, deoarece nu poate demonstra că este proprietar asupra schitului şi, prin urmare, nu i se pot elibera documentele cerute.

S-a aflat că părintele este foarte interesat de autorizaţia de construcţie a schitului şi s-a tras concluzia că motivul pentru care ar putea dori acest document ar putea fi determinarea instituţiei abilitate cu verificarea autorizaţiei de construcţie să o verifice, în speranţa că, neexistând astfel de autorizaţie, autorităţile ar putea lua decizia demolării schitului.

Din relatările unui martor, înainte de a părăsi zona, părintelui Hariton i s-ar fi pus în vedere de către cineva din forţele de poliţie să nu mai pună poliţia pe drum decât în momentul în care va avea o hotărâre judecătoreasc executorie. Un sfat corect, conform legii, pe care i l-au oferit şi credincioşii cu care a discutat mai înainte.