X

Reteta de paine de casa

de null

Oferita de fratele mircea.v la rubrica de comentarii a articolului Prigonirea preotilor nepomenitori din Grecia:

Ultima varianta de reteta de paine din aluat neframantat. Sant unele mici modificari si adaugiri.

Reteta de paine din aluat neframantat. Cel care a pus-o pe you-tube este un brutar din New York. Mai jos o varianta si mai simpla si mai comoda. Etape putine, mizerie de curatat la fel.
1kg faina;
800 g apa
3 lingurite rase de sare (sau dupa gust)
1,0 – 1,5 g drojdie instant
(pt alte cantitati, se respecta proportiile)
se pune faina, drojdia, sarea intr-un vas cam de 5 litri;
se amesteca;
se pune toata apa;
se amesteca 1-2 min cu o lingura de lemn sa se omogenizeze cat mai bine continutul;
daca se pune apa calduta incepe imediat sa creasca aluatul; (isi dubleaza volumul cand e crescut la max)
dupa ce creste, sau creste cam jumate, se pune intr-un loc mai racoros pana a 2-a zi, vasul sa fie acoperit. Trebuie sa stea cam 12-14 ore. (in caz de urgenta ar merge si un 4-6 ore, dar se tine aluatul tot timpul la temperatura camerei)
Vasul in care se face painea – vas de sticla yena (jenna) , cu capac yena. Volumul vas + volumul capac sa fie cam tot 5 litri. Nu conteaza forma vasului.
Se pune in cuptor vasul cu capac, si foc la max, 10-15 min, pana ajunge si vasul la temperatura max. Se scoate vasul (manusi), se ia capacul, se presara putina faina pe fund vas; daca faina se face maro inseamna ca temperatura este prea mare si trebuie dat focul un pic mai mic, si se mai asteapta 1 min sa se mai raceasca si vasul de yena. Dupa ce s-a lamurit pr temperaturii prin metoda fainii, nu mai este necesar sa se presare faina. Aluatul nu se lipeste.
(Daca temperatura vasului este prea mica sau prea mare painea se va lipi de fundul vasului. Daca T = 180…250grd C, painea nu se lipeste)
Se rastoarna aluatul in vas, se pune capac, si la cuptor.
30-35 min cu capac; (sau 40 min)
10-15 min fara capac; (sau 7min)
timp total 45-50 min
Nu se lipeste, nu se arde, totul ok.
Pt cuptor cu gaz (fara indicator de temperatura), foc la max, si test cu faina pt temp prea mare. Se gasesc in comert si termometre de cuptor, nu sant f scumpe.
Pt cuptor electric pe la 220-230 grd C. (se lasa sa ajunga si vasul gol la temperatura asta, si apoi se scoate si se pune aluatul in vas; nu se presara faina pe fund vas)
Timp mai mare fara capac si temperatura mai mare inseamna o crusta mai crocanta, mai groasa, si mai inchisa la culoare; si mai toxica.
Daca cuptorul are termostat si se poate regla temperatura si cuptorul tine temperatura asta (de ex 230 grdC), atunci nu mai trebuie presarata faina pe fundul vasului. Painea nu se lipeste, nu se arde.
La sfarsit painea trebuie lasata sa se raceasca (1,5-2 ore). Se scoate din vasul de jenna, se inveleste intr-un prosop si se lasa sa se raceasca. Orice paine care nu trece si prin procesul de racire, adica daca se rupe imediat, va avea la interior aspect de miez umed, necopt suficient…
In general se raceste invelita intr-un prosop, ca sa se mai inmoaie crusta. Dar asta, dupa preferintele fiecaruia, in functie si cat de crocanta rezulta crusta….
Prosopul sa nu aiba miros (de detergent, cocolino sau alte tampenii…) deoarece daca are, painea va capata gust de detergent.
Este incredibila ca si aspect si gust. Gust f bun are si varianta 1/3 faina integrala + 2/3 faina alba (in cazul asta e bine sa se puna apa calduta pt a accelera cresterea si 900 g apa la 1kg amestec faina). Se poate folosi orice fel de faina, orice fel de drojdie. Am mai incercat si 1/3 faina de secara si 2/3 faina alba, cu 800g apa – iese f buna.
Sau faina alba si 7…10% tarate (din total faina + tarate) , si 85% apa (.din total faina + tarate). Ideal tarate de moara, fulgisori de 2-5mm, nu macinata fin. Ii da o dulceata si un gust de paine adevarata.
Idem, faina fara gluten, si se mai adauga 5-6 linguri ulei de masline.

(nu se pun seminte, deoarce la temperatura mare toate uleiurile si ce mai e bun pe acolo se descompune (partial) si rezulta ceva rau si in loc sa mancam sanatos mancam nu bun).
Cine face si e multumit sa zica o rugaciune mica si pt acest brutar din New York, ca la sfarsitul prezentarii a spus: „sa stie toata lumea”.
Se poate experimenta un pic, variind doar cate un parametru, in principal temperatura si timpi, pana se obtine cel mai bun rezultat; cuptoarele sant diferite, vasele de jenna pot fi rotunde, ovale… si atunci pot apare mici diferente fata de reteta mai sus prezentata, diferente ce se pot compensa prin mici variatii ale celor 2 parametri de mai sus.

Pofta buna!
(Se poate pastra mai multe zile daca se tine intr-un loc mai racoros, si dupa primele 2 zile tinuta tot in vasul yena (cu capac) in care a fost facuta. Painea veche daca se baga felii la cuptor pt 5 min pe la 150 grd, devine ca noua; sau rumenita un pic pe tabla la argaz)

Pt o toxicitate mai mica a cojii, se poate face paine si la 180-200grdC, cu marirea timpului „vas cu capac pus” cu 10-20 minute (la 180grd se mareste „timpul cu capac” cu 20 min, iar pt 200grdC cu 10 min). Faza „fara capac” acelasi timp.
Se experimenteaza un pic.
Cu cat coaja e mai maro, ca la orice prajeala, e mai toxica. Mai putin maro inseamna o temperatura mai mica. Substantele toxice incep sa fie produse de la 120grdC in sus.

Știrile sunt sub cenzură! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Categorii
Sănătate
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

2 comentarii

  1. Cat timp  painea e facuta cu drojdie termofila si nu cu maia/ferment natural…e acelasi lucru cu cea din comert.Cautati blogul Codrutei si acolo veti gasi cum se face adevarata paine batraneasca..Numai ca trebuie vase speciale pt. dospit, numite banetoane, facute din bambus..care-s destul de scumpe si de…negasit pe la noi.Bunicile la tara faceau acele turtite mici din malai si spuma de la vin,din tocitoare, le lasau la uscat apoi le foloseau ca ferment, inmuindu-le in putina apa si amestecandu-le cu faina.Pacat ca la noi nu mai avem brutarii pt. paine cu maia curata, netermofila..oricum, procesul complet pt. o astfel de paine poate dura si pana la 36  ore…si ar trebui sa ajunga la vanzare undeva cam pe la ..10 lei/buc (500g)

    1. Doamne ajută! Foarte bună observație ai adus dragă prietene. Dar dacă este vorba de sănătate în acest articol și nu cum să se producă o pâine mai gustoasă acasă aș mai adăuga și eu ceva. În primul rând pentru o pâine sănătoasă este nevoie de un grâu sănătos. Grâul modern este cu totul altceva decât grâul care se folosea în România în anii deceniului 50, de exemplu. După informațiile mele se mai pot procura încă, cu greu e adevărat, semințe mai „vechi”. Se poate spune fără frică că grâul modern nu prea mai este grâu. De asemenea contează foarte mult cum este cultivat. Dacă se folosesc îngrășăminte industriale, de sinteză, pe un teren deja degradat și „dopat” cu chimicale după o lungă perioadă de agricultură intensivă, cu ierbicide, pesticide, etc. și înaintea recoltării, cu o săptămână-două, se tratează grâul cu ierbicid Roundup pentru deshidratare rapidă – sau cum îi spun țăranii noștri „ierbicid total” – ierbicid al cărui ingredient principal este Glyphosate=moartea omenirii, aceea nu mai este pâine de casă ci o otravă industrială produsă acasă. Nu mai contează oricum că este măcinat într-o moară de mare viteză și nu într-o moară lentă cu pietre de moară și din cauza acestui lucru a pierdut și cca. 45% din nutrienții pe care-i mai avea și care oricum față de grâul crescut natural din soiuri mai vechi sunt cu cca. 30-50% mai puțini. Iar faptul că se folosește făină integrală nu mai este în acest caz un avantaj ce va aduce un spor de nutrienți și fibre alimentare ci un dezavantaj prin concentrația mai mare de reziduuri chimice care se acumulează mai mult în coaja seminței. Cel mai bine ar fi ca creștinii să se alieze cu țăranii adevărați, care or mai fi, pentru a se aproviziona de la aceștia cu produse alimentare mai sănătoase. Pentru pâine cel mai bine în zilele noastre ar trebui să se folosească secara cu maia. Deși nu este așa de gustoasă ca pâinea din comerț este sigur mai sănătoasă și nutritivă. Aceasta, secara, se poate obține de către țărani pe suprafețe mici fără tehnologii moderne-chimizare și se poate măcina manual acasă ușor. Această alianță între creștinii de la oraș și țăranii adevărați ar ajuta și la salvarea acestora de la dispariție. În felul acesta s-ar putea menține posibilitatea procurării de hrană sănătoasă pe plan local pentru că am ajuns deja la un stadiu în care aproape nu mai există hrană comestibilă în comerț. Dumnezeu să vă ajute. Al dvs. împreună rugător, Mihail.P.S. Mă folosesc de prilej pentru a vă aduce respectuos aminte domnule redactor al site-ului de propunerea pe care v-am făcut-o cu prilejul unor comentarii pe care le-am postat aici:http://ortodoxinfo.ro/2017/01/21/o-confruntare-intre-geocentrisme/#comment-35la care nu am primit nici un fel de răspuns până acum deși s-au scurs un număr rezonabil de zile. Bănuiesc că sunteți foarte ocupat și vă înțeleg, dar totuși în relațiile dintre oameni, mai ales între creștini declarați, este necesară o minimă politețe. Vă rog să mă iertați!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.