Către Parlamentul României
Consideraţii asupra proiectului de lege propus în Parlamentul României privind interzicerea simbolurilor, organizaţiilor şi opiniilor cu caracter legionar : o sfidare fără precedent a normelor democratice
Stimată doamnă/stimate domn,
în virtutea datoriei pe care o aveţi de a fi informat(ă) cât mai corect asupra proiectelor legislative pe care sunteţi chemaţi să le votaţi, ne simţim obligaţi a vă aduce la cunoştinţă şi punctul nostru de vedere asupra ceea ce considerăm a fi un abuz fără precedent, înfăptuit sub masca democraţiei şi invocând în mod arbitrar unele principii care în lumea democratică sunt la mare preţ.
Există un set general recunoscut de valori, consemnat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, care este apărat în Constituţia şi legislaţia oricărei ţări civilizate prin legi punitive împotriva oricăror tentative de a-l submina sau încălca. Atât aceste valori, cât şi înfierarea crimelor împotriva acestora reprezintă principii cu un caracter universal, născute din tragediile cumplite prin care a trecut omenirea în secolul 20. Scopul lor principal este ca asemenea orori să nu se mai repete niciodată. Legislaţia actuală a României este din acest punct de vedere compatibilă cu cea a oricărei ţări democratice.
Iată de ce modificarea care se preconizează prin proiectul de lege propus recent de dl. Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal şi al Senatului, este de natură să ridice serioase semne de întrebare atât asupra îndreptăţirii sale, cât şi a compatibilităţii sale cu actuala Constituţie. În el particularizarea capătă forme extreme. Legea actuală îşi putea afirma caracterul universal, condamnând explicit delictele de xenofobie, şovinism, rasism, incitare la ură de orice fel, fascism, negaţionism. Dacă anumite persoane sau organizaţii ar fi intrat sub incidenţa acestor delicte, ar fi putut fi în mod legitim penalizate prin actuala lege. Modificarea propusă vizează însă includerea suplimentară a unei concepţii particulare, specific româneşti, alături de aceste crime care sunt condamnate la scară universală. Este vorba de “legionarism”. Despre care, trebuie spus, nu a fost niciodată condamnat până acum ca idee sau doctrină de niciun tribunal democratic din lume (doar de cele comuniste, care condamnau însă orice ideologie diferită).
Democraţia adevărată trebuie să fie bazată pe respect faţă de adevăr, pe principiile de drept şi pe respingerea arbitrariului în orice fel de acţiune politică. În opinia noastră, ceea ce se petrece acum în România sfidează în mod eclatant aceste norme cu caracter universal. Scriitorul francez Jean Sévillia cataloga procesul de intenţie practicat adesea în luptele de idei, după care “orice opozant poate fi atacat nu pentru ce gândeşte, ci pentru gândurile care-i sunt atribuite” drept o formă de “terorism intelectual”. De data aceasta asistăm însă la o depăşire clară a terenului ideatic înspre un “terorism” de o altă anvergură calitativă: tentativa de inculpare a unor oameni sau idei nu pe baza a ce gândesc sau cum se comportă ei cu adevărat, ci pe baza unor gânduri sau comportamente care le sunt atribuite în mod abuziv, menite să justifice o condamnare in corpore printr-o lege cu dedicaţie – un principiu care din păcate e folosit extrem de des de clasa politică din România.
Ajunşi în acest punct dorim să reafirmăm scopul demersului nostru : anume acela de a vă aduce la cunoştinţă ce gândesc cu adevărat aceşti reprezentanţi ai ideii legionare.
Vă rugăm deci să luaţi în considerare, spre informarea dvs. şi a partidului pe care îl reprezentaţi, următoarele documente:
1. Scrisoarea deschisă a Fundaţiei “George Manu” şi alte materiale apărute în revista “Permanenţe” în contexul iniţierii acestui proiect de lege. 2. Materialul « Unde umbrează darul tău », un expozeu şi o interpretare simbolică a istoriei legionare şi semnificaţiile acesteia pentru poporul român. 3. Materialul « Portretul unei epoci : anii 1930 » care prezintă în mod obiectiv realitatea şi contextul acelor ani bazându-se în cea mai mare parte pe surse primare ale vremii, ţărăniste şi legionare. 4. Colecţia de articole politice « Partea care nu moare » de Horia Sima.
Din conţinutul acestor materiale, care pentru mulţi dintre dvs. ar putea reprezenta o noutate, credem că se desprinde suficient de limpede care este cu adevărat poziţia legionară şi de ce consideraţiile noastre asupra proiectului de lege al d-lui Crin Antonescu sunt, în opinia noastră, justificate şi în deplin acord cu principiile şi valorile universal recunoscute.
În încheiere, dorim să atragem atenţia asupra unei diferenţe fundamentale. Acest proiect de lege doreşte să interzică formele de manifestare contemporane care îşi asumă un caracter legionar. Nu pot face obiectul său fapte petrecute acum peste 70-80 de ani. Printre altele, una din activităţile actuale care ar fi incriminată de preconizata lege ar fi şi publicarea unor materiale asemeni celor menţionate mai sus. Acestea nu reprezintă altceva decât interpretări argumentate, dar fără pretenţie de infailibilitate (spre deosebire de actualul demers legislativ) a unor fapte şi evenimente istorice. Ele îşi extrag legitimitatea şi dreptul la existenţă din însăşi Constituţia României, articolele 29 şi 30, care protejează libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare drept valori fundamentale. Restricţii ale acestor drepturi pot avea loc, conform aceleiaşi Constituţii, numai atunci când se prejudiciază demnitatea sau imaginea unei persoane, sau când prin invocarea lor abuzivă s-ar incita la “defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.
Considerăm că materialele trimise alăturat nu pot fi încadrate în categoria unor asemenea infracţiuni. Ele au fost deja publicate, unele cu mulţi ani în urmă, şi nu a existat până acum nici măcar cea mai mică suspiciune din partea autorităţilor că aceste interpretări legitime ale unei istorii prea puţin cunoscute ar încălca principiile democratice sau valorile apărate de Constituţia ţării. Publicarea lor nu a atras până acum -pe bună dreptate- niciun fel de demers al justiţiei împotriva celor care le-au promovat.
Având în vedere acest fapt, se desprinde ca o evidenţă incontestabilă singura alternativă posibilă : aceea că în realitate acest proiect de lege, care atentează în mod grosolan la libertatea de conştiinţă şi la libertatea de exprimare, este el însuşi profund anticonstituţional.
Vă rugăm să primiţi asigurarea întregii noastre consideraţii.
