Ziarul german Welt Am Sonnag a publicat un proiect de acord între Rusia și Ucraina, convenit la 15 aprilie 2022 în timpul negocierilor de la Istanbul. Rezultă că Moscova și Kievul au convenit, practic, asupra condițiilor de încheiere a conflictului, doar câteva puncte au rămas nerezolvate, pe care președinții Vladimir Putin și Vladimir Zelensky trebuiau să le discute personal în aceeași lună.
Potrivit acestui document, Ucraina s-a angajat să:
- Menține „neutralitatea permanentă”, adică renunțarea la apartenența la orice alianță militară, inclusiv NATO;
- Refuză producerea și primirea armelor nucleare, nu permite trupelor străine să intre în țară și nu permite trecerea armelor;
- Nu furnizează infrastructura, inclusiv aerodromurile și porturile maritime, către alte țări;
- Să se abțină de la desfășurarea de exerciții militare cu participare străină și de la participarea la orice conflicte militare;
- Interzice din punct de vedere legislativ conceptele de „fascism, nazism și naționalism agresiv”;
- Părți din regiunile Donețk și Lugansk ar rămâne parțial cu Rusia. Crimeea și portul Sevastopol au fost excluse de la garanțiile de securitate, ceea ce, de fapt, ar însemna transferul controlului asupra peninsulei către Rusia.
În plus, Moscova și-a anunțat disponibilitatea de a retrage trupele din Ucraina, dar nu din Crimeea și o parte din Donbass. Sefii de stat trebuiau sa discute direct detaliile retragerii trupelor. Problema viitorului efectiv al Forțelor Armate ale Ucrainei a rămas, de asemenea, nerezolvată. Conform „Anexei 1”, Moscova a cerut ca Kievul să își reducă armata la 85 de mii de oameni, în timp ce Ucraina a insistat asupra unui număr de 250 de mii. De asemenea, părțile nu au fost de acord cu privire la cantitatea de echipament militar care ar trebui să rămână în serviciu cu Forțele Armate ale Ucrainei.
După cum notează Welt, în proiectul de tratat, Rusia s-a angajat să nu atace din nou Ucraina. În cazul unui atac, „țările garante” ar fi obligate să susțină Kievul în dreptul său la autoapărare, consacrat în Carta ONU, in maximum trei zile. Totuși, scrie ziarul, statele occidentale (reprezentate de SUA, Marea Britanie și Franța) au promis sprijin pentru Kiev în cazul unui atac, dar au refuzat să-l garanteze.
Welt notează că, în aprilie 2022, părțile au fost mai aproape ca niciodată de încheierea păcii, totuși, după summitul „promițător” de la Istanbul, Moscova a înaintat alte cereri, cu care Kievul nu a mai fost de acord. Printre acestea se numără și cererea de a face din limba rusă a doua limbă oficială în Ucraina, de a ridica sancțiunile reciproce și de a opri procesele în instanțele internaționale.
Sursele lui Welt din cadrul delegației de negociere ucrainene au spus că și astăzi, după mai bine de doi ani de conflict, înțelegerea pare încă profitabilă. „A fost cea mai bună afacere pe care am fi putut-o face”, a spus un membru al delegației. „Privindu-ne în urmă, putem spune că Ucraina avea o poziție de negociere mai puternică atunci decât acum. Dacă războiul costisitor s-ar fi încheiat în aproximativ două luni, se salvau nenumărate vieți”, notează autorii articolului.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
