Primarii din cincizeci de localităţi din judeţul Harghita au semnat o petiţie adresată ministrului român de interne, în care protestează împotriva pasivităţii organelor de ordine cu privire la cazul de la Valea Uzului.
În petiţia în limba română adresată ministrului de interne Marian-Cătălin Predoiu, şi transmisă şi agenţiei ungare de presă MTI, politicianului român i se aminteşte de evenimentele care au avut loc în 8 iulie, în Valea Uzului. Atunci, membrii mai multor organizaţii româneşti au pătruns în cimitirul militar şi au amplasat acolo 150 de cruci de lemn, “având un comportament care aduce a vandalism şi profanare de morminte”, scrie în petiţie. Semnatarii precizează că toate acestea s-au petrecut în prezenţa unor poliţişti şi jandarmi români, care nu au intervenit pentru a opri incidentul.
Autorii petiţiei afirmă că cimitirul militar de la Valea Uzului reprezintă un loc de o mare importanţă arhitecturală, culturală şi spirituală, care are nevoie de protecţie, conservare şi de o atenţie corespunzătoare.
“Suntem convinşi că nici unităţile administrative ale judeţului Harghita nu sunt inferioare în această ţară”, se arată în petiţie. Din acest motiv, autorii documentului consideră că ceea ce s-a întâmplat este inacceptabil, tot inacceptabil fiind şi faptul că totul s-a întâmplat în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor, a căror sarcină ar fi să prevină incidentele de acest gen.
Semnatarii atrag atenţia că fiecare metru pătrat de teren – public sau privat – are un titlu de proprietate, care este protejat de lege. Pe foaia de proprietate a zonei din Valea Uzului figurează localitatea Sânmartin, astfel că este inacceptabil că organele de ordine au permis să aibă loc “acte de vandalism”, scrie în petiţie. Ministrul de interne este rugat să ia măsurile necesare pentru a investiga cazul şi pentru a solicita un comportament responsabil, respectuos şi atent în astfel de locuri memoriale.
Semnatarii petiţiei au adăugat: condamnă cu fermitate ceea ce s-a întâmplat şi îşi exprimă speranţa că în viitor pot fi prevenite astfel de evenimente similare, “imorale şi ilegale”, respectiv că legislaţia din România se aplică în mod egal tuturor, indiferent de etnie.
Petiţia a fost semnată de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, şi de 53 de primari din judeţ, fiind trimisă la Bucureşti vineri. În cadrul aceluiaşi document, autorii le solicită autorităţilor să ia măsuri decisive şi imediate pentru identificarea şi tragere la răspundere a făptaşilor.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
O localitate nu poate fi proprietara a nimic. Orice proprietate apartine unor oameni. Nu poate exista nici un fel de corporatie daca ea nu contine oameni . Ar fi ceva abstract . Numai o urzeală iudaică ar putea face ca proprietara unei bucăți de pămînt să fie o ” localitate” . Asta înseamnă atunci că toți cei ce o locuiesc sunt proprietarii acelei bucăți. Însă în cazul nostru, sunt deja convinsă că nici unul dintre locuitorii comunei nu poate dovedi că îi aparține ceva din acel teren în discuție , plus că nici unul dintre aceștia în afară de ” elite” nu și-au manifestat nemulțumirea față de situația evocată în articol, adică punerea crucilor într-un cimitir, pentru marcarea locurilor de odihnă ale unor oameni morți într-un război confecționat de aceeași ideologie iudaică.
Dinspre partea mea, imorali sunt doar cei ce condamnă această atitudine creștinească a tuturor celor ce au luat parte la ea, fără a provoca vreun fel de violență sau vreun neajuns, în afara celor ce nu suportă sa vada românii uniți în acțiuni comune, bineînțeles .
Iar acțiunea poate că a fost ilegală, căci trăim în Republica Masonica Româna unde nu există oameni, ci doar legi si cei ce le fac, dar ea a fost pe deplin legitimă ceea ce reprezintă dreptul nostru de a exista, și anume legitimitatea .