Citam dintr-un articol mai vechi de pe ziuaveche. ro:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general IonAntonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.
Pe 7 iulie 1941, Ion Antonescu emitea această proclamaţie adresată românilor basarabeni:
Basarabeni,
Cu vrerea Domnului, prin sângele Eroilor noştri am izgonit de pe pământul strămoşesc pe duşmanii Neamului, redându-vă libertatea şi credinţa, onoarea şi drepturile.
Am prăvălit stăpânirea întunericului care a pustiit bisericile, casele, avutul nostru.
Am spulberat cu vitejia ostaşilor, cotropirea sălbatică a celor ce v-au ţinut în robie şi au răspândit, pe pământul nostru, moartea şi focul.
Ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ştefan cel Mare reaşezând de a pururi temeliile Neamului românesc.
Basarabeni,
Anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă a luat sfârşit.
Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit ce înseamnă comunismul.
Aţi putut judeca singuri că viaţa fără libertate şi proprietate, fără dreptate şi familie, fără biserică şi lumină este mai cumplită decât moartea.
Eroii şi bravii ostaşi ai armatei noastre v-au eliberat!
Cinstiţi-le jertfa şi lupta prin fapta voastră!
Din încercarea şi jertfa noastră, să luăm învăţătură.
Un neam trăieşte şi se înalţă prin fapta de credinţă şi luptă, prin munca şi zbuciumul fiecăruia din fiii lui.
Din cenuşa robiei şi din rănile încercării, să ridicăm azi noi temeiuri de viaţă.
Trecutul s-a stins, să întemeiem viitorul.
Trebuie să ştergem toate urmele prădătorilor şi să distrugem toate uneltele lor.
Voi conduce eu însumi organizarea Basarabiei şi Bucovinei şi voi reface toate aşezările.
În popasul acestui an de prăbuşire, Ţara noastră, vechea voastră Patrie, s-a schimbat.
O domnie nouă şi curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste şi muncă, pe dreptate şi adevăr, stă chezăşie a viitorului.
Vom duce lupta şi înnoirea mai departe, prăvălind în ţăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalţe.
Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Ţara lor, iar ţăranii vor simţi cu adevărat bucuria muncii şi rodul pământului lor.
Voi veghea până la moarte ca drepturile voastre să fie sfinţite, ca viaţa nouă ce întemeiem să şteargă toate amintirile păcatelor noastre din trecut.
Prindeţi-vă, dar, cu încredere în roiul de muncă pe care îl începem astăzi.
Basarabeni,
Prin disciplină, prin ordine, prin muncă, păşiţi în marşul învierii naţionale.
Sub scutul armatei dezrobitoare, porniţi la faptă nouă.
Am plătit scump blestemul greşelilor trecutului.
Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri.
Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!
Trăiască România!
Reclame
Cititi va rog si:
Documentar: GOLGOTA BASARABIEI. Despre crimele bolsevismului
FILM ARTISTIC (subtitrare in limba romana): ODESSA IN FLACARI
MASACRUL de la FANTANA ALBA. Un Katyn românesc aproape uitat …
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
NU aveam de ce sa trecem Nistrul, mare greseala!
Corect!
Neaparat cautati si descarcati de pe internet pdf-ul cu cartea Ard Malurile Nistrului de Constantin Virgil Gheorghiu. De exemplu o puteti descarca de aici https://foaienationala.files.wordpress.com/2009/08/ard-malurile-nistrului1.pdf
”Pe protagonistul rândurilor de mai jos, scriitorul român Constantin Virgil Gheorghiu, problema „jumătăților de adevăr” l-a preocupat încă din fragedă tinerețe. Angajat corespondent de război la Secția de Presă și Propagandă, imediat după celebrul ordin al lui Ion Antonescu „Ostași, Vă ordon: treceți Prutul!”, pleacă pe front de unde trimite reportaje pentru ziarele din Țară, reunite apoi în volumul „Ard malurile Nistrului” (1941).”
Mai mult + citate din carte aici https://ioncoja.ro/ard-malurile-nistrului/
DA AM FACUT FOARTE BINE SI DOAMNE AJUTA SA O FACEM DIN NOU!
NOI ROMANII AVEM DOI DUSMANI – OCCIDENTUL SI RUSIA
“SI DOAMNE AJUTA SA O FACEM DIN NOU!”…
Nu esti intreg la minte.
intre Volga si Don germanii s au batut cu rusii pana la ultimul roman. mare greseala trecerea Nistrului,caci puteam sa fortificam zona si sa asiguram spatele frontului..
Bineinteles ca am facut bine. Nu numai atat, dar am facut singurul lucru normal si moral care era de facut. Continuarea razboiului pana la invingerea bolsevicilor. Celor care cu ticalosie au pus aceasta problema atunci (diversi politicieni masoni, pro-comunisti de prin PNL si de pe aiurea) li s-a raspuns chiar de catre Maresalul Antonescu:
https://foaienationala.ro/ion-antonescu-despre-motivele-depirii-liniei-nistrului.html
Celor care inca nu intelegeti de ce, va spun:
Pentru ca trecerea Nistrului s-a facut pentru invingerea bolsevicilor, nu pentru a lua teritoriile Rusiei. In 1919, cand am luat Budapesta, nu am anexat nici o palma de pamant. A, invins trupele comuniste ungare care ne atacasera si ne-am retras apoi in granitele noastre. La fel ca in 1919, si in 1941 noi am dus razboi impotriva comunismului, care incerca sa puna stapanire pe teritoriile noastre, nu razboi de expansiune.
Inca o data, problema aceasta, inca de atunci a fost pusa de catre politicieni. Politicieni ticalosi, cu agenda precisa. Tineti minte ca Rusia NICIODATA nu a recunoscut granita de la NISTRU. Mereu au vrut sa ajunga la gurile Dunarii. Despre ce vorbim?
Pai in 1941 noi aveam mai multe motive sa trecem Nistrul decat aveau nemtii. Ca nu am reusit sa ii invingem, asta este alta treaba. Tineti minte ca Rusia a castigat razboiul. Nu renuntau la Basarabia fie ca treceam sau nu treceam Nistrul. Am avut ocazia sa ne unim iarasi, sa ne reintregim tara, dar Iliescu si comunistii lui au primit ordin de la Moscova sa refuze. Asta decizie de tradare, nu trecerea Nistrului…
Subscriu intru totul!
La procesul intentat mareșalului Antonescu, acesta a arătat foarte clar că toate tratatele și regulii ducerii unui război impun urmărirea inamicului până departe, in teritoriul său, spre a fi distrus și anihilat. Așa au procedat toți marii comandanți de-a lungul timpului. Războiul pentru independență din 1877, a fost dus de Romania pe teritoriul Bulgariei de azi. Suntem întrebați de ruși de ce am trecut Nistrul? Dar eu de ce au depășit granițele URSS, ajungând până la Berlin? Din păcate istoria o scriu doar învingătorii.
Excelent comentariu. Exact: rusii ce au cautat la Berlin?
Dar in Moldova in ’40 ce au cautat? In Ungaria in ’56 ce faceau? Plantau panselute ca minerii adusi de Iliescu?
Intrebari precum aceasta, “de ce au trecut romanii Nistrul” au fost puse de politicieni cu anume agenda din epoca respectiva. Intrebarile acuzatoare s-au propagat pana la noi, insa raspunsurile (si bunul simt as spune) de atunci s-au cam pierdut in perioada dezastrului comunist.
Avem nevoie de istorici seriosi care sa cerceteze temele importante cel putin, si sa le prezinte asa cum au fost, deparazitate de anii de bolsevizare. Avem nevoie de alternativa la Historia, revista neobolsevicilor de servici.
Mareșalul Ion Antonescu a fost un mare patriot. Din păcate a fost ucis mișelește. Dumnezeu să îl odihnească!
Antonescu a fost un patriot de tip “comunist”, adica fara repere ortodoxe, fara citerii ortodoxe de evaluare a lucrurilor.
Le-a dat la cap la legionari, si a facut numai tampenii. L-a sfarsit a recunoscut si el greselile facute, dar era prea tarziu.
Oricine poate rosti vorbe mari la un anume moment. Dar cand esti pe aratura, vorbele mari nu pot duce decat la catastrofa. Ceea ce s-a si intamplat.
Sfintii Inchisorilor, adica legionarii gandindu-se in zecile de ani de puscarie au zis ca nu trebuia trecut Nistrul. Ca altii…, ca asa se face…, astea sant idei lumesti.
Ei spun ca trebuie sa facem ce trebuia facut iar restul sa ne lasam in mana lui Dumnezeu. Adica, cu sau fara nemti, pana la Nistru.
E deja ceva clasic, ti se ofera sa alegi intre 2 diavoli, si tu alegi diavolul “bun”, in loc sa il alegi pe Dumnezeu. Asa a ales Antonescu.
—————————————–
Un fragment din “Imn pentru Crucea purtata” – Virgil Maxim
Marturia doctorului Topa
Când Hitler stăpânea centrul Europei, impunând cedarea Ardealului de Nord, legionarii l-au alungat pe Carol, recunoscând dinastia prin Mihai şi au făcut un guvern cu generalul Antonescu, fost ataşat militar în Anglia, deci anglofil. Legionarii au cerut colaborarea partidelor istorice, dar au fost refuzaţi. Au preluat răspunderea guvernării în acele împrejurări. Alegerilor libere li s-a opus Antonescu, care urmarea alte planuri. Si au stat singuri în fata nazismului hitlerist. Atitudinea lor evidenţiază dragostea de neam şi ţară, dar şi conştiinţa răspunderii în fata istoriei şi a lui Dumnezeu.
Cererii germane de subordonare a armatei romane la războiul antisovietic, legionarii au răspuns: “România nu a făcut niciodată războaie de cucerire. A luptat pentru apărarea şi integritatea statului si pământului strămoşesc. Vom lupta pentru cucerirea pământurilor furate şi a fraţilor noştri subjugaţi din Basarabia şi Bucovina şi Ardeal şi Cadrilater. Dacă va voi cineva sa meargă voluntar mai departe în lupta contra URSS-ului, o poate face. Dar acest comunism rusesc, constituit ca putere de stat, nu poate fi lichidat acum de vreo armata. El va cădea atunci când cei care şi l-au însuşit se vor lămuri aici” ( Si a arătat cu degetul spre frunte ).
Cererii de control economic, legionarii au răspuns: “Asa ceva nu putem admite. Va vom vinde ceea ce ne prisoseşte. Tara noastră este ciuntita şi problema refugiaţilor este foarte grea”. Dar nemţii s-au gândit sa înlăture guvernul civil legionar, lucru care intra şi în calculele lui Antonescu, şi sa-l şantajeze pe Antonescu, care apoi sa treacă cu armata si economia de partea lor.
Un punct care a constituit baza rasturnarii legionarilor, a fost asa zisul control al averii ofiterilor superiori. Acest lucru l-au speculat nemtii. Carol, pentru a-si asigura o baza de simpatie si aparare, oferise ofiterilor superiori inlesniri de a cumpara sau a dobandi, mai ales prin casatorii, suprafete de teren agricol, paduri, balti etc. Pe altii ii facuse actionari si participanti la redevente in mai toate sectoarele industriei romanesti: uzine, mine, petrol etc. Peste noapte acestia au devenit participanti la exploatarea bogatiilor tarii, taranul si muncitorul suportand toate platile, impozitele si celelalte angarale cu sudoarea fruntii – in 1937, un taran trebuia sa vanda o caruta de grau sau o pereche de boi pentru plug ca sa-si cumpere incaltaminte pentru familia sa. In acelasi timp nemtii au facut presiuni directe asupra lui Antonescu, pentru a-l convinge ca vor castiga razboiul si ca daca nu se aliaza cu ei, vor ocupa tara.
A avut loc si pregatirea psihologica a populatiei, caci in timpul acesta a fost ucis Iorga. Eu, care sant iorghist, pot sa afirm ca nu legionarii l-au ucis pe Iorga. Asasinul, Traian Boieru era numele lui, nu a fost legionar cinstit sufleteste. A mai gasit un asa zis legionar, un prostanac, pe Cojocaru, si l-au omorat pe Iorga la Strejnic, langa Ploiesti, apoi au fugit.
De aici puteti sa intelegeti de ce toata organizatia legionara, in frunte cu Horia Sima, nu si-au revendicat aceasta crima. Pentru ca legionarii nu au fugit niciodata de la locul de pedeapsa, data in numele dreptatii. Nici Nicadorii, nici Decemvirii si nici Pedepsitorii lui Calinescu n-au fugit de raspundere. Boieru a aruncat o pata atat de mare asupra acestor luptatori ai dragostei de neam, care, speculata de adversari, constituie pana astazi piatra de poticnire, chiar si pentru cele mai cinstite cugete. Mai mult, oricine vrea sa-si acopere faradelegile proprii, arata spre legionari.
Speculand si aceasta intamplare, oamenii masoneriei si ai nemtilor, caci interesele acestora coincideau, au dezlantuit campania de denigrare si au creat conflicte artificiale in toate zonele tarii intre autoritatile legionare si politicieni. Atunci a fost pusa la cale inlaturarea legionarilor. A fost convocata la Bucuresti o intrunire la care au fost obligate sa fie prezente toate autoritatile legionare: prefecti, sefi de judete etc., in ziua de 21 ianuarie 1941. In timpul acestei intruniri, militarii, avand spatele acoperit de nemti, au ocupat institutiile publice in capitalele de judet si in orasele principale.
Legionarii ramasi acasa au incercat sa protesteze, dar si-au dat seama ca s-ar putea declansa un razboi fratricid. Au cedat, nu inainte de a atrage atentia Generalului ca prin aceasta tradare a intereselor neamului, floarea Romaniei va pieri pe coclaurile Rusiei, economia romaneasca va subventiona razboiul pe care nemtii il vor pierde, pentru ca lupta lor nu este de a aduce biruinta crucii lui Hristos, ci de a castiga un spatiu vital pentru ei, cu toate nedreptatile provocate statelor ocupate: Cehoslovacia, Austria, Yugoslavia, Polonia si neglijand faptul ca evreii din America, sponsorii materiali si spirituali ai comunismului din intreaga lume, nu vor lasa ca nazismul sa triumfe si vor interveni pentru a-si salva fratii de sange din URSS. Nemtii si noi vom fi acuzati ca am participat alaturi la lupta.
Actiunii de inlaturare a legionarilor, Antonescu si antonescienii i-au zis rebeliune legionara. Impotriva cui facusera legionarii rebeliune? Impotriva propriului lor regim politic? Sa fim seriosi, domnilor. Arestati, condamnati la ani grei de inchisoare [nota mea; mai putin asasinii lui Iorga], acuzati printr-o lucrare masluita, „Pe marginea prapastiei”, ca au ucis la abator sau in alte puncte ale Bucurestiului evrei si militari, au fost stigmatizati ca cei din urma raufacatori.
Doamne ajuta!
Frate Mircea, am citit si eu “Imn pentru crucea purtata” a lui Virgil Maxim. Acum ceva vreme, este adevarat. Poate de aceea nu imi amintesc sa fi citit acolo ceva despre problema trecerii Nistrului. Poate daca ma ajuti cu un numar de pagina sau de capitol, reusesc sa gasesc mai repede pasajul. Oricum, parerea lui Virgil Maxim sau a doctorului Topa dupa razboi este irelevanta. Faptele erau consumate si se cunostea deznodamantul. Eu sunt total de acord ca Maresalul Antonescu a facut greseli mari. Stiu ca era teribil de orgolios. Insa trecerea Nistrului, a fost singura solutie corecta in situatia data. Dezastrul granitelor era deja facut de clasa politica interbelica.
Te rog sa faci deosebire intre parerile unor fratiori de cruce (indiferent cat de buni, credinciosi, sfintiti in chinurile inchisorii) dupa terminarea razboiului, si deciziile politice ale Capitanului si deci ale Miscarii Legionare. Uite ce scria Capitanul in 1937 inainte de razboi:
“Politica externă
Dl Maniu, afirmând punctul de vedere al partidului său în politica externă, a spus în esenţă: „Suntem alături de marile democraţii ale Occidentului, suntem alături de Mica Înţelegere şi de Înţelegerea Balcanică” şi-şi arată marele său ataşament faţă de „Societatea Naţiunilor”.
Cu profund respect pentru dl Maniu, îmi permit să afirm că părerile mele sunt EXACT CONTRARII.
Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt contra Micei Înţelegeri, eu sunt contra Înţelegerii Balcanice, şi n’am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor în care nu cred.
Eu sunt pentru o politică externă a României alăturea de Roma şi Berlin. Alături de statele revoluţiilor naţionale. În contra bolşevismului.
O spune un om care n’a călătorit şi n’a cerşit nimic nici la Roma şi nici la Berlin.
În 48 de ore după Biruinţa Mişcării Legionare, România va avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice: apărarea Crucii, a culturii şi a civilizaţiei creştine. Aceasta nu înseamnă că urîm Franţa şi poporul francez, căci el va face tot ca noi, reintrând şi el cu aceeaşi misiune istorică în lume. Ceea ce este azi, este o simplă divagaţie iudeo-masonică, de care poporul francez în ceasul învierii lui se va scutura cu o energie hotărâtoare.
În privinţa revizionismului afişat şi speculat de dl. Titulescu, Mişcarea Legionară afirmă că nici o revizuire de frontieră nu se va face în defavoarea României.”
Corneliu Z. Codreanu
„Buna Vestire”, 30 Noembrie 1937
Vezi frate Mircea? Capitanul intelegea niste treburi politice si militare mult mai bine decat isi imagineaza multi. Capitanul s-a implicat cu toate puterile in razboiul impotriva bolsevismului. Pai cum crezi ca a ajuns echipa legionara condusa de Gen. Cantacuzino sa lupte in Spania? Iti imaginezi cumva ca ar fi ezitat Capitanul sa lupte pana la capat impotriva bolsevismului? Crezi tu ca s-ar fi oprit la Nistru? Nici vorba, frate.
Imi pare rau, citeste te rog din nou circularele date de Capitan. Toate. Vei vedea modul de gandire si de abordare a problemelor.
Oroles,
Capitanul a zis ceva inainte de razboi – 1937, el vazand din exterior lucrurile, si nestiind adevarata fata a lui Hitler. A vorbit in baza a ceea ce stia el la acel moment.
A venit si momentul discutiilor fata catre fata, cand deja Capitanul nu mai era. Adica, momentul adevarului. Aici vezi marturia doctorului Topa.
O gaseti pe net, am postat-o si eu la comentarii pe saccsiv, de vreo 2-3 ori.
Tu crezi ca ML nu stia gandirea Capitanului? Dar, cand s-au dus la Hitler si au vazut ce e in capul lui, au aplicat criteriile ortodoxe de evaluare a situatiei, au spus ce aveau de spus, si atunci Hitler l-a ales pe Antonescu ca el era pe aratura, si Antonescu a jucat cum a cantat Hitler.
Legionarii direct implicati in problema nu au zis dupa razboi, in puscarii…, ci i-au zis lui Hitler in fata. Apoi au zis si in puscarii.
Parerea celor implicati direct, celor care au trait acele momente, care au avut legatura cu acele momente este foarte relevanta, si singura relevanta, ca doar nu o fi relevanta parerea mea si a ta. Am trait sa o aud si pe asta, ca nu e relevanta parerea celor implicati direct.
In carte, pg 267 – 272. Aceste pagini sant suficiente oricarui om de buna credinta sa se lamureasca in privinta ML, a temei dezbatute, si a celor petrecute in acele vremuri. Cel mai bun rezumat.
(Steinhardt face un rezumat al celor discutate prin puscariile pe unde a fost, si asta spune, ca noi nu trebuia sa ne aliem cu Hitler, intram in Basarabia – si atat, si ne puneam nadejdea in Dumnezeu.)
O lasam asa, frate Mircea. Dupa povestea Dr. Topa.
Sunt lucruri care nu se leaga si unele interpretari nu cred ca sunt corecte, insa poate vom avea vreodata ocazia sa le discutam fata in fata.
Doamne ajuta!