Comunicat de presă
Asociaţia pentru Sănătate Mintală a Copilului şi Fundaţia Copii în Dificultate, anunţă publicarea primului studiu clinic despre Autismul Virtual, realizat pe un lot de 110 copii diagnosticaţi cu autism, în perioada 2012-2017 în cadrul proiectului Stop Autism Virtual. Campania are ca scop conştientizarea şi educarea populaţiei cu privire la impactul consumului de mediu virtual (tableta, mobil inteligent, tv, calculator, laptop etc) asupra copiilor mici cu vârste cuprinse între 0-3 ani. Proiectul urmăreşte: reducerea numărului de copii, cu diagnostic de întârziere în dezvoltarea psihomotrică, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziţie şi / sau comportament şi mai grav de ADHD sau chiar de autism, cauzate de vizionarea excesivă (peste 4-5 ore / zi) a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală (mobil, tableta, calculator), în perioada de vârstă 0-3 ani.
Studiul a fost publicat în JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES, Issue no. 13 / 2018, pag. 953-965, şi poate fi consultat şi descărcat şi de la adresa https://www.academia.edu/36041163/THE_CONSUMPTION_OF_VIRTUAL_ENVIRONMENT_MORE_THAN_4_HOURS_DAY_IN_THE_CHILDREN_BETWEEN_0-3_YEARS_OLD_CAN_CAUSE_A_SYNDROME_SIMILAR_WITH_THE_AUTISM_SPECTRUM_DISORDER
Studiul a fost realizat în România, în parteneriat cu specialişti din SUA şi Franta şi a fost coordonat de Dl psiholog Marius Teodor Zamfir. Acest studiu este primul studiu clinic care confirmă fenomenul de Autism Virtual, mai precis faptul că anumiţi copii pot declanşa o formă de tulburare asemănătoare tulburării de spectru autist (TSA), având ca factor declanşator consumul excesiv (peste 4-5 ore / zi) de mediu virtual (tableta, mobil inteligent, tv, calculator, laptop etc) în perioada de dezvoltare a copilului 0-3 ani.
În cadrul studiului, pentru atingerea obiectivelor subiecţii au fost împărţiţi astfel:
-
Un lot, denumit „Lot control”, compus din subiecţi diagnosticaţi cu TSA care nu au prezentat în istoricul anamnestic consum de mediu virtual, sau consumul a reprezentat o medie mai mică de 2 ore /zi;
-
Un lot, denumit „Lot ecrane”, compus din subiecţi diagnosticaţi cu TSA, care au prezentat în istoricul anamnestic consum excesiv (peste 4-5 ore/zi) de mediu virtual în perioada 0-3 ani.
Pe aceste două loturi au fost analizate datele generale, dar şi cele referitoare la diferenţele dintre resurse şi rezultate, între prima şi a doua evaluare psihologică complexă.
-
Un lot denumit „Lot copii integraţi” a cuprins subiecţi atâta din Lotul control cât şi din Lotul ecrane. Acesta a fost compus din copii diagnosticaţi cu TSA care au prezentat îmbunătăţiri semnificative până la nivelul de integrare în învăţământul de masa fără ajutor de specialitate, fiind independenţi şi funcţionali, chiar dacă în paralel unii dintre ei mai continua intervenţia terapeutică specializată pentru îmbunătăţirea anumitor arii şi / sau comportamente deficitare.
Studiul ne prezintă date statistice îngrijorătoare: dacă în anul 2012 doar 37.5 % din copiii diagnosticaţi cu autism prezentau în istoricul anamnestic un consum de peste 4 ore / zi de mediu virtual, în următorii ani creşterea este progresiva, ajungându-se în anul 2017 la un procent de 97.06%.
Creşterea semnificativă a incidenţei consumului excesiv de mediu virtual de la 37,5% în 2012 la 97,06% în 2017 pare să aibă legătură directă cu apariţia tabletelor şi telefoanelor cu android la preţuri accesibile în România, 2012 fiind şi anul introducerii tehnologiei 4G care oferă accesibilitate nelimitată la internet şi care completează consumul de calculator, laptop şi televizor printr-un acces suplimentar şi mult mai facil în absolut orice locaţie (maşina, restaurant, parc etc).
Datele finale obţinute au relevat o eficientă terapeutică de 3.16 ori mai mare la Lotul ecrane fata de Lotul control. Acest lucru înseamnă că resursele utilizate (timp / ore terapie) între cele 2 evaluări au fost de 3.16 ori mai mici la Lotul ecrane. Cu toate acestea, progresele terapeutice obţinute sunt mai mari cu procente între 37.33% pe QD (coeficientul de dezvoltare) general şi 59.73% pe QD al limbajului la Lotul ecrane, ceea ce face ca indicele general de eficientă (IGE) să ne releve că protocolul terapeutic aplicat subiecţilor a avut o eficienţă totală pe QD general mai mare de peste 4.34 ori la Lotul ecrane fata de Lotul de control şi chiar de peste 5.06 ori pe aria limbaj, între cele 2 evaluări.
Concluzii
Modul diferit şi favorabil prin care copii diagnosticaţi cu TSA, care au prezentat în istoricul anamnestic, în perioada 0-3 ani, un consum mediu de peste 4 ore / zi de mediu virtual, au reacţionat la procesul terapeutic fata de lotul de control, sugerează o legătură de cauzalitate directă între acest consum excesiv de ecrane şi comportamentele şi elementele similare celor întâlnite în TSA. Acest consum excesiv de mediu virtual în perioada 0-3 ani, cumulat şi cu o predispoziţie genetică, poate produce chiar o structură de neuroconectivitate tipică copiilor cu TSA, afectând structurile cerebrale pe termen lung prin influenţa factorilor epigenetici, cauzaţi de privarea senzoriomotorie şi socioafectiva, putând duce astfel la creşterea incidentei globale a autismului la nivel naţional şi internaţional prin apariţia acestei noua forme de autism, numită autism virtual.
Mai pe înţelesul tuturor copiii care au stat în fata mediului virtual s-au recuperat cu o eficientă între de 4 şi 5 ori mai mare faţă de copiii care nu au stat în fata mediului virtual, şi numărul copiilor integraţi din învăţământul de masă, la nivel funcţional şi adaptativ, a fost de aproape 3 ori mai mare la copiii care au prezentat consum de mediu virtual.
Termenul de „Autism virtual” a fost utilizat şi introdus pentru prima dată de dl Psih. Marius Teodor Zamfir de la care am luat un scurt interviu:
R: Dl Zamfir de ce această denumire de Autism Virtual?
MTZ: Autismul nu este o boală. De exemplu nu exista nici un tip de analiza (genetică, de sânge, imagistică etc) care să identifice autismul. Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare, de natură neuro biologică, mai precis o tulburare de neuroconetivitate (anumite regiuni din creier prezintă ori prea multe ori prea puţine legături neuronale). Ceea ce denumim noi tulburare de spectru autist (TSA) sunt o serie de comportamente şi caracteristici pe care le întâlnim la copilul respectiv. Orice instrument (test psihologic) de evaluare a autismului identifică, pe baza observaţiei clinice, existenţa sau absenţa acestor comportamente şi aşa putem pune un diagnostic.
La fel ca în „autismul clasic” aceste comportamente apar şi în „autismul virtual”, tocmai de aceea l-am denumit autism. Oricum peste 75% din cazurile care ajung la noi, prezintă deja diagnostic de TSA de la medicul neuropsihiatru.
Denumirea de virtual am folosit-o deoarece exista o legătură de cauzalitate directă între consumul excesiv (peste 4-5 ore / zi) de mediu virtual (smartphone, tableta, TV, laptop, etc) şi comportamentele specifice TSA. Iniţial în anul 2013 am folosit termenul de autizare într-o primă lucrare publicată, dar din anul 2014 în toate conferinţele de profil am folosit termenul de Autism Virtual.
R: Cum se poate face diferenţa între „autismul clasic” şi „Autismul Virtual”?
MTZ: Cine va consulta studiul va putea afla mai multe amănunte, dar pe scurt este vorba de modul diferit de recuperare. Copiii care au prezentat consum excesiv de mediului virtual, în perioada 0-3 ani, s-au recuperat cu o eficientă între de 4 şi 5 ori mai mare faţă de copiii care nu au stat în faţa mediului virtual, iar numărul copiilor integraţi din învăţământul de masă, la nivel funcţional şi adaptativ, a fost de aproape 3 ori mai mare la copiii care au prezentat consum de mediu virtual.
R: Ştiu că susţineţi o amplă campanie de promovare a Autismului Virtual, mai ales în mediul online, nu aţi întâmpinat rezistenţă de la părinţii care aveau copil cu autism şi ştiau că ei nu şi-au lăsat copilul la TV de exemplu?
MTZ: Bineînţeles că au existat destul de mulţi părinţi şi chiar specialişti în domeniu care au refuzat şi care refuza în continuare să creadă în existenţa acestui Autism Virtual. Aşa cum spuneam mai devreme, noi denumim autism o serie de comportamente sau caracteristici, dar puţine persoane înţeleg că în spatele acestor comportamente pot exista cauze multiple şi de multe ori diferite. La ora actuală ştim de pildă că în autism sunt implicate până la 1000 de gene, dar nu neapărat ca acele gene sunt „defecte” ci că au o modalitate diferită de exprimare. Exprimarea genelor este foarte influenţată de condiţiile de mediu sau de factorii epigenetici cum îi denumim noi.
Eu am început să observ acest fenomen încă din anul 2007 când am avut primul copil la care am asociat acest Autism Virtual. Cu toate acestea tocmai din anul 2012 am început să culeg date standardizate.
Aşa cum spuneam, am întâlnit această rezistentă chiar şi în cadrul specialiştilor, unii dintre ei chiar profesori universitari, şi tocmai de aceea am fost nevoit să filmez longitudinal anumite cazuri, sau să fac anumite interviuri cu părinţii pentru a putea dovedi existenţa Autismului Virtual.
De exemplu de curând am avut două cazuri ale unor copii de 6 luni (din Suceava şi Tulcea) pe care părinţii, fără să îşi dea seama, i-au lăsat de la vârsta de 4 luni (de când au introdus diversificarea bebeluşului) peste 4-6 ore / zi la tableta şi mobil. La vârsta de 6 luni părinţii au observat deja impactul acestor dispozitive electronice, în sensul că bebeluşii păreau că nu mai aud, nu mai erau interesaţi de prezenţa şi vocea părinţilor şi bunicilor, prezentau anumite comportamente stereotipe şi repetitive şi intraseră parcă într-o lume a lor. În acel moment părinţii şi-au dat seama că ceva nu este în regulă şi au început să caute în mediul online informaţii. Aşa au găsit pagina de facebook StopAutismVirtual şi m-au contactat. În acest moment au eliminat orice dispozitiv electronic din viaţa copilului şi au observat schimbări majore şi rapide. În continuare sunt sub supraveghere şi speram că impactul să fie minor, având în vedere vârstă foarte mică la care au identificat problema, dar şi plasticitatea creierului în această perioadă. Astfel de cazuri ne ajuta să înţelegem necesitatea şi continuarea acestei campanii.
De-a lungul timpului am identificat mai multe potenţiale cauze care de cele mai multe ori sunt cumulate şi se amplifica una pe alta ducând la apariţia comportamentelor specifice TSA.
-
Predispoziţia genetică. Studii recente din anul 2016 arată că predispoziţia genetică de a face autism există la majoritatea persoanelor, poate şi eu sau dvs am avut această predispoziţie genetică, dar trebuie să existe anumiţi factori epigenetici pentru a se declanşa tulburarea. Din punctul meu de vedere această condiţie există obligatoriu în TSA;
- Neglijarea şi ignorarea nevoilor primare ale bebeluşului. Din păcate la noi în ţara am întâlnit de exemplu forma cea mai gravă de „sindrom al instituţionalizării” în care dacă nu ai elemente despre istoricul anamnestic îţi este aproape imposibil să realizezi un diagnostic diferenţial. Tot aici se poate încadra Sindromul Mowgli sau copiii lup, crescuţi de animale. Toţi aceşti au comportamente identice cu cele întâlnite în TSA;
-
Intoxicaţia cu metale grele sau probleme metabolice (fenil cetonuria şi altele). Aceste forme sunt cele mai grave deoarece produc distrugeri ireversibile la nivelul nouroconetivitatii. Acestea se recuperau cel mai greu. Din fericire în ultimii 5-6 ani, eu personal, aproape că nu am mai întâlnit astfel de cazuri;
-
Un mod de educaţie hiper protectiv în primii 2 ani de viaţa urmat de un moment de „ruptură”, de schimbare radicală a persoanei de referinţă şi a mediului, poate amplifica foarte mult alte posibile cauze. Deasemenea pot fi multe alte cauze.
R: Vă mulţumim.
MTZ: O zi buna.
Mai multe detalii despre proiect puteţi afla atât de pe pagina de facebook a campaniei, StopAutismVirtual, cât şi de pe site-ul web: www.stopautismvirtual.ro.
Conducerea campaniei StopAutismVirtual.
Pentru informatii sau detalii suplimentare va rugam sa ne contactati la adresa [email protected] sau la tel 0762818124.
Va multumim.
Citiți pe larg despre STUDIU: Autizarea copilului prin televizor
Descarcați pliantul.