Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii: VANZATOAREA NU VORBESTE ROMANESTE dar CEL CU FILMAREA trebuie SA RASPUNDA PENAL pentru INCITARE LA URA … / Realizati teribilul precedent ce astfel s-a creat?

Aceasta ar fi filmarea pe care probabil ca deja o stiti si care a starnit atata valva:

https://www.youtube.com/watch?v=yflC_demZ_c

Iata si parerea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si a RFI Romania, conform articolului CNCD: România, teren fertil pentru incitări de tip Odorheiul Secuiesc. O parte a presei a rostogolit cazul

Filmarea făcută la hipermarketul din Odorheiul Secuiesc, unde un blogger a susținut că nu i s-a luat o comandă pentru că vorbea românește a incitat la ură pe criterii etnice, stabilește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Potrivit CNCD, care a cerut un punct de vedere din partea celor acuzați de discriminare și a analizat imagini surprinse de camerele de luat vederi, înregistrarea postată de bloggerul respectiv a fost trunchiată, iar informațiile distribuite au fost false.
Președintele CNCD, Csaba Asztalos afirmă, la RFI, că situația de la acest moment din România e propice pentru astfel de provocări și susține că această carte a naționalismului e jucată, în funcție de interese, de partide politice și exploatată, fără discernământ, de o parte a presei:

C.A.: Autorul filmului a mai avut două întâlniri anterioare filmării, în care i s-a adus la cunoștință că punctul de lucru se deschide doar la ora 10.00 și nu poate fi servit. De asemenea, avem o declarație a vânzătoarei cu privire la cele întâmplate și procesul verbal de a doua zi al ANPC-ului prin care Kaufland România este sancționată, din punctul meu de vedere, în mod abuziv. Analizând toate aceste elemente am ajuns la concluzia că autorul filmului nu a respectat etica testării pentru că a dat publicității informații incomplete, inexacte. Filmarea în sine a fost montată astfel încât să nu se prezinte obiectiv situația.

Rep.: Mai mult de atât, a fost vorba de o incitare la ură pe criteriul apartenenței etnice?

C.A.: Această situație are ca efect o incitare la ură împotriva unei minorități care afectează până la urmă relațiile interetnice. Vorbim de un fel de știri false, fake news-uri.

Rep.: Este un efect voit sau involuntar? Cu alte cuvinte s-a urmărit, considerați din analiză, acest lucru?

C.A.: Noi am contactat bloggerul și am cerut să ne trimită filmarea sau orice altă probă în acest sens. Nu a făcut acest lucru. Efectul este sigur acesta. Nu știu dacă a fost voit. Ori a urmărit doar să obțină doar o publicitatea foarte mare. Și a reușit, pentru că doar în patru-cinci zile are un milion de vizualizări pe contul său. Și în mass-media am avut o dezbatere foarte contondentă cu elemente de instigare la ură clară. Am început să primim alte plângeri legate de comentarii. Majoritatea jurnaliștilor au preluat această știre fără o minimă analiză, fără a avea o minimă cercetare în acest caz. Și acest lucru s-a rostogolit. 

Rep.: Au fost și oameni revoltați că respectiva angajată a hipermarketului nu cunoștea limba română.

C.A.: Da. Asta este o problemă reală. Noi am făcut această recomandare ca în pozițiile în care sunt atribuții de relații cu publicul persoanele să cunoască în mod rezonabil limba română. Este o problemă reală la comunitatea maghiară. Nu toți, nu trebuie să generalizăm. (…) Nu aveam nicio lege în România care să sancționeze un cetățean român pentru că nu vorbește limba română, ceea ce ANPC-ul a făcut. Trebui să vedem cauzele reale pentru care unii maghiari nu vorbesc limba română sau nu vorbesc la un nivel rezonabil. Până la urmă vedem o etichetare, o stigmatizare a maghiarilor din perspectiva cunoașterii limbii române. De fapt nici nu avem date, dacă mă întrebați pe mine. Care este nivelul și câți cunosc limba română în rândul maghiarilor. (…) Este un fel de test de loialitate: tot timpul ni se pune în față acest element: nu vorbiți, nu doriți să vorbiți, vorbiți cu accent, cu greșeli…

Rep.:  CNCD a concluzionat, dacă înțeleg bine, că acest caz este unul artificial. V-aș întreba însă dacă în plan general terenul în acest moment e fertil pentru astfel de instigări și de incitări la ură.

C.A.: În analiza mea, în România, da. Terenul este extrem de fertil, mai ales că suntem în pragul Centenarului. Am avut o serie de dezbateri contondente și elemente de incitare la ură. Am avut evenimente politice, cum a fost criza guvernului Grindeanu, unde cartea maghiară a fost jucată cu brio în scopuri politice. Toate aceste evenimente lasă urme în relațiile interetnice. (…) În mass-media de limbă română se vorbește despre maghiari fără ca ei să fie prezenți, fără a li se cere punctul de vedere. Nu avem jurnaliști maghiari de limbă română care să aducă și altă perspectivă. În principiu da, este un teren fertil.

Rep.: Sunteți ultimul om de la care m-aș aștepta să generalizeze. Vorbim de o parte a presei.

C.A.: Absolut, da. Nu vorbesc de întreaga presă, bineînțeles. Dar vorbesc de o parte a presei foarte accesată, cu un rating foarte mare, care a preluat pe nemestecate și a rostogolit acest subiect.  Aș preciza că din punctul meu de vedere o astfel de persoană care realizează un astfel de film și publică informații incomplete, inexacte, generând tensiuni de acest gen, ar fi susceptibilă de răspundere penală pentru incitare la ură prin transmitere de informații inexacte.