E Post si poate ca unora li se pare inoportun un subiect ce tine cumva de sex. Consideram insa ca tocmai intr-o asemenea perioada cei ce fac acest pacat e bine sa se gandeasca cum se poate lupta impotriva lui.
Propunem deci spre dezbatere un text trimis de fratele Cosmin:
Cum sa scap de malahie (masturbare)?
Majoritatea tinerilor incep acest pacat destul de devreme, poate chiar si inainte de 13 ani tinand seama de viata de azi unde trupurile goale se gasesc expuse aproape la fiecare pas atat pe internet cat si pe la chioscurile de reviste, la Tv si in alte parti.
Eu cred ca lupta cea mai mare o duc baietii si atat la baieti cat si la fete daca ai facut-o odata cu greu mai poti pune frana, de aceea daca sunteti tineri si nu ati incercat, nu incercati niciodata.
Nu uitati ca este cea mai mare placere fizica pe care Dumnezeu a sadit-o in om pentru ca omul sa se inmulteasca si sa stapaneasca pamantul in Taina Casatoriei si nu pentru placere, insotita de avort si in afara casatoriei. Toate mijloacele de ferire de la a face copii sunt avortive mai putin prezervativul care este onanie si Onan a fost ucis de Dumnezeu.
Societatea de azi considera ca asa ceva este normal iar tinerii care nu fac parte din familii crestine ortodoxe puternice nici macar nu stiu ca este pacat pana mai tarziu, poate chiar dupa casatorie cand deja acest pacat este atat de intiparit in om incat cu anevoie se poate scapa de el. Ca si un cui pe care il bati zi de zi, an de an tot mai adanc intr-un lemn foarte tare. Va fi de aceea foarte greu de scos dar nu imposibil.
Cum scapam de malahie (masturbare)?
In primul rand spun Sfintii Parinti ca de pacatul desfranarii scapi numai cu fuga, cine crede ca poate sta si se poate lupta cu el va fi invins. Asadar trebuie sa fugi de orice gand, de orice ocazie de a cadea.
In primul rand trebuie sa te feresti sa te mai uiti la poze, reviste, filme si alte lucruri prin care vine ispita, atat pe internet cat si la TV. De exemplu te poti uita la o poza mai inocenta cu putina goliciune si zici ca nu e nimic si ai primit momeala, dupa aceea trupul incepe sa se infierbante si te uiti la o poza mai explicita, dupa te uiti la un film cu goliciuni dar fara a fi explicit si tot zici ca te opresti, si ajungi sa te uiti la poze si filme explicite si cazi in malahie. Diavolul iti va spune inca un pic si te opresti dar nu mai poti, parca esti legat in fata calculatorului pana cazi in pacat. Dupa ce ai vazut poza sau filmul diavolul iti va aduce mereu in gand amintirea ei si dureaza o buna perioada de timp in care sa nu mai vezi asemenea poze sau filme si cu rugaciunea lui Iisus sa iti curatesti mintea. Nu te increde, cel mai bun mod de a rezista este sa nu primesti nici gandul si cum esti atacat sa spui Rugaciunea lui Iisus. Odata ce ai primit momeala, diavolul viclean te va duce pas cu pas pana cazi.
Daca va vine gandul sa va uitati pe internet la videochat sau alte lucruri asemanatoare, nu primiti gandul ci opriti-l cu rugaciunea lui Iisus, odata primit gandul si odata ce ai deschis internetul acolo sansa sa nu cazi in malahie este aproape zero.
Daca ai cazut nu numai in malahie ci in orice pacat, oricat de grav sa nu cazi in deznadejde (diavolul te indeamna sa faci pacatul si dupa aceea tot el te acuza, tot el vrea sa te arunce in deznadejde, nu va lasati, nu uitati ca diavolul a cazut din cer de unul singur, din mandrie, pe cand omul a fost alungat din rai pentru ca nu a ascultat si a fost inselat de diavol) si sa te duci sa te spovedesti pentru ca Dumnezeu stie lupta si neputinta noastra. De cate ori cadem trebuie sa ne ridicam si sa spovedim pacatul. Trebuie mare grija caci fata de Dumnezeu nu putem fi vicleni, El vede daca cadem pentru ca nu mai putem sau daca facem pacatul fara sa ducem nici o lupta impotriva lui spunand ca oricum ne vom spovedi. Oricum Dumnezeu nu ne va pedepsi pentru ca am cazut ci pentru ca nu am luptat si nu am lasat pacatul. Cel mai mare canon pentru un pacat este sa nu mai faci pacatul acela.
- De fiecare data cand te lupta pofta, inainte de a face malahie faci 300 de metanii mari cu rugaciunea: „Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa”. Daca iti va fi greu sa faci cele 300 de metanii atunci sa iti fie greu si sa faci malahie. Placerea ori o platesti aici vremelnic ori dincolo vesnic. In zilele in care metaniile mari sunt oprite se fac in loc la o metanie mare 3 inchinaciuni.
Recomand de asemenea citirea cartii: vamile-vazduhului-si-marturii-despre-existenta-lor-nicodim-mandita care va aduce sufletul in starea potrivita pentru a renunta la acest pacat. Puteti citi de asemenea volumele I si II din Calea sufletelor in Vesnicie – Nicodim Mandita. Este bine cand cititi aceste carti daca nu sunteti obisnuiti cu spovedania sa aveti o foaie alba pe care sa scrieti pacatele din copilarie nespovedite. Diavolul are putere asupra noastra prin pacat iar pentru a renunta la malahie trebuie rupte toate legaturile cu el.
- Incepi sa tii post miercurea si vinerea (fara ulei daca poti) tot anul, cat si cele 4 posturi. Malahia vine de la trup si acesta trebuie „uscat” cu post si metanii ca sa ii treaca cheful
- Te spovedesti
- Citesti cartile: „Paza celor 5 simturi” si „Razboiul nevazut” ale Sfantului Nicodim Aghioritul pentru a invata cum sa iti pazesti gandul. De malahie nu poti sa scapi decat cu ajutorul lui Dumnezeu oricat efort vei depune tu singur tot vei cadea inapoi iar daca vei scapa pentru o vreme si te vei mandri ca este numai meritul tau vei cadea iar, pentru a te smeri. Este foarte importanta paza gandului pentru ca diavolul mereu iti va aduce ispite iar daca tu nu vei bloca gandul cu Doamne Iisuse si ai primit gandul iar vei cadea
- Trebuie sa zici cat de des poti in gand rugaciunea „Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa”, este cea mai puternica rugaciune cu care multi au devenit sfinti
- Sa citesti zilnic, chiar si o jumate de pagina din Evanghelie sau vietile sfintilor, pentru ca inima daca nu primeste hrana duhovniceasca zilnic se raceste, uitarea si nepasarea sunt mari dusmani
- Sa mergi duminica la Sf Liturghie
”Un oarecare bărbat evlavios din Egipt și-a lăsat femeia și copii, s-a lepădat de lume și s-a îndreptat în pustie. Asupra lui s-a sculat război puternic de la dracul curviei, care îi aducea în amintire pe femeia lui. Le-a mărturisit aceasta Părinților. Aceștia, văzând că e nevoitor și împlinește tot ce i se poruncește, au pus asupra lui nevoință sporită, luând-o din feluritele Vieți ale Sfinților Părinți. De la această nevoință slăbise atât de mult, încât a căzut la pat. Din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a venit acolo un Bătrân din schit. În Schitul Egiptului – așa se numea o pustie stearpă și sălbatică aflată la mică depărtare de Alexandria – viețuiau monahi preacuvioși, care aveau din îmbelșugare daruri harice și darul dreptei socotințe. Schiteanul l-a cercetat pe bolnav și l-a întrebat: ” Avvo! De ce ești bolnav? Acela a răspuns: ”Sunt dintre cei căsătoriți; am venit nu demult în această pustie, și vrăjmașul mi-a dat război din pricina femeii mele. Am mărturisit Părinților, iar ei au pus asupra mea felurite nevoințe, luând-o din Viețile Sfinților Părinți. Când am început să le împlinesc, am slăbănogit până la neputință, iar războiul a crescut îndoit în trupul meu. Bătrânul schitean, auzind aceasta, s-a întristat și i-a zis: ”Părinții ca niște puternici, cu dreptate ți-au poruncit să faci așa; dar de voiești ascultă de smerenia mea și, părăsind împlinirea acestor nevoințe, hrănește-te cu măsură la vremea cuvenită, fă pravilă cu măsură și aruncă la Domnul toată întristarea ta: El va birui pe vrăjmașul care te luptă – iar cu nevoința ta (proprie) nu vei putea primi izbândă în acest război. Fratele războit a început să se poarte după sfatul Bătrânului schitean; după ce au trecut puține zile, s-a simțit ușurat de suferință și războiul s-a depărtat de la el”
(SF. Ignatie Briancianinov – Experiențe ascetice, pag.282)
Preacuviosul Casian Romanul bagă de seamă că ” ăzboiul cu patima poftei trupești este de neocolit pentru suflet până când sufletul nu va cunoaște că acest război este mai presus de puterile sale, că nu este cu putință a primi izbândă asupra lui prin nevoința și sforțarea proprie, fără ajutor și acoperământ de la Domnul.
(SF. Ignatie Briancianinov – Experiențe ascetice, pag.283)
„Fericit este acel tânăr care de prima oară când se vor arăta în el lucrările poftei va pricepe că nu trebuie să te lași în voia ei, ci trebuie să o înfrânezi prin legea lui Dumnezeu și prin înțelepciune. Fiind înfrânată chiar de la primele ei pretenții, pofta se supune lesne minții și pretențiile ei deja cad: ea lucrează ca cineva lipsit de libertate, ferecat în lanțuri. Împlinirea poftei îi mărește acesteia pretențiile. Pofta căreia rațiunea, satisfăcând-o vreme îndelungată și în chip statornic, îi dă stăpânire asupra omului, domnește ca un tiran atât asupra trupului cât și a sufletului, ducându-le la pierzare pe amândouă.
Îndeobște toate patimile se dezvoltă în om în urma cedării în fața lor; această cedare având loc din ce în ce mai des, înclinarea păcătoasă se preface în deprindere, iar deprinderea face patima stăpânitor silnic asupra omului. ”Teme-te de obiceiurile rele mai mult decât de demoni”, a grăit Sfântul Isaac Sirul.
Atunci când lucrează în tine dorința păcătoasă ori imboldul păcătos, trebuie să o refuzi. Data următoare va lucra mai slab, și în cele din urmă se va stinge cu totul; dar dacă o împlinești, de fiecare dată va lucra cu putere sporită, întrucât capătă tot mai multă stăpânire asupra voii, și în cele din urmă naște deprinderea.
Păcatele pe care n-am obișnuit să le săvârșim ne par ușoare, oricât de grele ar fi. Păcatul care este nou pentru suflet îl înspăimântă, și sufletul nu se va învoi degrabă să-l săvârșească.”
(SF. Ignatie Briancianinov – Experiențe ascetice, pag.310)
”La început, obiceiul se împotrivește cu încrâncenare celui ce vrea să lepede jugul lui, părând de nebiruit; cu timpul însă, dacă omul se luptă cu el necontenit, de fiecare dată când el nu se supune obiceiului, obiceiul își pierde din putere.
Dacă de-a lungul luptei și se va întâmpla, din pricina vreunei împrejurări neașteptate, să fii biruit, să nu te tulburi și să nu cazi în deznădăjduire: trebuie să începi iar lupta.
Lupta cu silire de sine împotriva obiceiurilor păcătoase, Dumnezeu i-o socotește omului întru mucenicie, și cel ce dobândește biruință în această luptă este încununat cu cununa mărturisitorilor, ca unul ce s-a nevoit pentru Legea lui Hristos.
Câteodată, Dumnezeu ne lasă să ne luptăm doar cu puterile noastre, ca să cunoaștem prin cercare cât de slabi suntem singuri, și ca urmare a acestei cercări să ne ținem de Dumnezeu fără a ne depărta de la Dânsul, SIngurul care poate birui păcatul în cei de vor cu adevărat să vadă biruit păcatul în ei însuși. Amin”
(SF. Ignatie Briancianinov – Experiențe ascetice, pag.311)
NU EXISTĂ, FĂRĂ A CERE AJUTORUL LUI DUMNEZEU SĂ POȚI SCĂPA DE MALAHIE (MASTURBARE) IAR DUPĂ CE AI SCĂPAT, NUMAI CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU POȚI BIRUI RĂZBOIUL CURVIEI CE SE VA RIDICA ASUPRA TA ÎN CONTINUARE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL VIEȚII.
Daca dai trupului prea multa mancare si somn se transforma in dusmanul tau si iti ridica razboiul desfranarii si urmeaza lupta cu gandul care este aproape imposibila de dus cu un trup imbuibat.
@ ban,
Exact, preot nepomenitor.
Deorece stim ca malahienii nu vor intra in Imparatia lui Dumnezeu este cu atat mai important acum de luptat pentru ca se ajunge mult mai greu la spovedanie.
Totii preoti au har de sus, numai faceti distinctie intre ei ca sunt la fel.
10 ani am reusit sa renunt.
Primii 2 ani cred ca mi-a fost mai greu, apoi mai veneau dorinte cam odata la 3 luni, dar nu foarte dure si de scurta durata (1-2 zile). Cam odata la vreo 3 ani napadeau peste mine si imbolduri extrem de puternice, ma ma daramau complet, nu mai eram bun de nimic 1-2 saptamani.
Dupa 10 ani de pace a mai venit un imbold foarte dur, si putin cate putin ziceam ca nu ma dau batut, dar din tot felul de miscari prin care pe jumatate vroiam sa pacatuiesc, am cazut. De atunci, de un an, sunt mai rau ca inainte sa renunt, la limita puterilor, si comlpet dezarmat. Doar astept sa faca Dumnezeu vreo minune cu mine.
Pur si simplu compar perioadele lungi in care puteam sa fiu trup si suflet angajat in ce vroiam sa fac (lucru, rugaciune, relatii cu prietenii), cu starea mea de acum, cand nici macar o zi nu pot fi angajat intr-o activitate, ca ma smulg poftele si gandurile, si pana lu le satisfac nu mai pot face nimic cum trebuie.
In cel mai propriu mod cu putinta simt ca nu mai sunt liber si nu mai sunt stapan peste trupul meu sau peste mine. O mare parte din timp altcineva se foloseste de trupul meu, fara voia mea. Pur si simplu e plata pe care trebuie sa o dau pentru inca o zi de paruta pace. Este oribil!
Din pacate momentan nimic nu merge: Liturghie, Spovedanie, Rugaciune, Citire, Lucru/efort fizic. Toate sunt corupte de ganduri de cum as mai putea sa desfranez. Asa se face ca plec cu gand bun la slujba si de pe la jumatate abia astept sa ajung acasa sa implinesc poftele. Ma apuc sa lucrez ceva si trebuie sa ma opresc in mijloc din acelasi motiv. Incerc sa fac orice fel de sport si ma aprind instant de la miscari, citesc si dupa doua pagini deja nu mai sunt cu gandul la ce citesc. La un moment dat am zis ca daca implinesc poftele suficient vor trece. M-a tinut „pacea” doua zile, probabil doar ca sa ma amageasca vrasmasul ca asta este calea, sa fac tot mai rau.
O SINGURA DATA invoit cu vrasmasul si are putere asupra noastra. Daca ar fi sa comprim tot efortul depus in cei 8 ani de pace, nu ar fi suficient sa raman in picioare nici macar o saptamana acum!!!
Daca cineva se gandeste sa implineasca vreun gand, ca sa stie cum este, ca pe urma nu il mai sacaie gandul, sa stie ca este o minciuna grosolana a celui care vrea sa ne prinda in cat mai multe lanturi. Acelasi lucru il va cere si dupa o luna si dupa doua, lasand timpul sa treaca ca sa mai uitam din amareala pacatului. Si dupa ce ne obisnuim cu acel gand, vine cu unul mai greu. Ma duc acum la vale tot mai rau si sunt complet tocite franele.
As vrea sa va cer un Doamne ajuta, daca nu e cu suparare.
Dumnezeu sa te ajute și sa te facă biruitor peste aceasta patima!!!
În aceaşi stare ca tine am fost şi eu pînă într-o zi în postul paştilor cînd am fost la spovedanie în catedrala din Timişoara şi acolo l-am întîlnit pe părintele Cîmpeanu Vasile un duhovnic cu har si pricepere de la Dumnezeu . La fel ca un medic iscusit ma întrebat de toate păcatele pe care le-am făcut cu atenție la fiecare detaliu . La sfîrşit am primit următorul canon pentru îndreptare : (1)să nu încep să mănînc şi să nu mă ridic de la masă fără rugăciune şi fără a face sfînta cruce ( 2 )seara înainte de culcare am primit să citesc rugaciunea CANON DE POCAINTA CATRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS şi a doua rugăciune PARACLISUL PREASFINTEI NASCATOARE DE DUMNEZEU ( 3 ) de 40 de ori să spun DUMNEZEULE MILOSTIV FI MIE PACATOSULUI şi metanii mari cu palmele şi fruntea la pămînt după puterea mea . Dumnezeu îmi este martor că din ziua acea nu am mai făcut malahie nici măcar în gînd nu îmi vîne nici vre-o poftă nu ştiu să explic cum este posibil să se stingă patima asa brusc ca şi cum aş arunca apă peste foc şi se stinge instantaneu . Cred că aveam 7 sau 10 ani cînd am învățat păcatul acesta , acum am 43 . Simt că ceva mă fereşte mă acoperă nu ştiu să explic . Ani de zile m-am chinuit cu post cu rugaciune cu lucru si osteneli uneori peste puterea mea , asa de prost am putut să fiu sa cred ca voi scăpa cu puterea mea . Nu ştiu să explic cum se întîmplă si ce este dar ceva , cineva îmi poartă povara . Se roagă preotul , se roagă Maica Domnului pentru mine caci către ea sînt rugăciunile din canon nu ştiu dar ceva se întîmpla că de la mine nu este .
Doamne ajuta, oare mai traieste acel parinte de la catedrala din TM de care spui tu? Am fost anul acesta in TM , daca stiam as fi trecut si eu la dansul.
Iata ce trebuie sa faci!
In primul rand gandeste-te profund la orice altceva.
In al doilea rand,rosteste asa cand vine dracul:Preadulce Marie,vino repede!
Sa rostesti dupa:Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu,miluieste-ma pe mine pacatosul!
Trebuie sa iei un bat si sa dormi cu el sub perna.Daca vine diavolul,da cu batul in tine pe la picioare.Sf gheron Iosif Isihastul asa sfatuia pe cei in lupta cu diavolii curviei.
Asa iese diavolul.
Trebuie desigur sa te spovedesti.
Neaparat sa dai cu batu vreo 3 lovituri si la a treia sa se rupa,iti recomand.Iosif Isihastul asa a dat.
Roaga-te mult Preadulcei Fecioare sa te miluiasca.
Ai cazut in treapta a 10-a a pacatului in care nu mai poti renunta la el.
Usor,usor vei reusi,dar urmeaza ce ti-am zis si in niciun caz sa nu mai cazi!
Sa nu cazi in treapta a 11-a a pacatului care e deznadejdea!Vei reusi,dar mijlocitoare trebuie sa iti fie Maica Domnului!
Domnul si Dumnezeul meu,pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sa te miluiasca!
Lupta cu malahia nu i impotriva trupului ci impotriva vrajmasului diavol.
Sa stiti ca sunt si surori care cad in acest pacat. in plus, Domnul m-a inzestrat cu un trup voluptuos care ma indeamna singur la pacat. Problema e ca nici nu e nevoie de imagini, ma uit la corpul meu gol cand fac dus si nu pot sa ma abtin. Ma rog in fiecare zi sa scap, sa nu mai alunec in acest pacat. Voi ce ma sfatuiti?
Solutia este casatoria. Pana atunci metanii foarte multe si alungati cu rugaciuni catre Maica Domnului gandurile pacatoase.
Si daca sotul face asta frecvent in loc sa se indrepte spre sotie?…pe care o respinge, ignora si o doreste doar de cateva ori pe an?
Eu cum ma pot ruga pentru el? Sa il „spun” parintelui nostru duhovnic?
pai cum de nu i-ati spus pana acum? este esential sa aveti acelasi duhovnic si este de datoria sa va sfatuiasca, sa va dea canon… Asta poate fi printre singurele solutii.
Sa faci dus sau baie cu custum de baie pe tine . Chiar si imbracata daca e nevoie.
Musulmancele si indiencele vara la piscina stau imbracate ca se vede decat fata si palmele , si in picioare poarta tenesi de cauciuc de apa.
Poti incerca cu becu inchis , doar cu lumina de la o lanterna sau ceva f slab.
Stiu ca la caligari le e interzis se se priveasca la trupul gol .
Acum dau si eu sfaturi , dar in realitate sunt ca toti ceilalti de aici :(.
Aceeasi problema
Doamne ajuta frate!
Transforma patima in virtute si cu plenitudine atarnati trupul de firul subtire (indistructibil) al credintei.
Doamne miluieste-ne pe noi pacatosi.
Pemine patina asta ma doborit si mam inbolnavit tare si am perdut si simturile nustiu cesa mai fac amu mai oare vreo sansa
Datim vreun sfat varog cu ertare
Da,mai ai.Roaga-te la Maica Domnului!