Sfantul Ipolit:
Acesta îşi va începe împărăţia smerit, liniştit, iubit de toţi, cucernic, paşnic, urător de nedreptate. Va fi defăimător de daruri, necinstitor de idoli, iubitor de Scripturile bisericeşti, cinstitor de preoţi, ruşinându-se de bătrâni, îmbrăţişând pe tineri, îngreţoşându-se de curvie, vrăjmaş celor potrivnici, niciodată nu va jura, pe străini îi va iubi, pe săraci îi va ajuta, pe cei lipsiţi îi va milui, pe văduve le va ajuta, pe bolnavi îi va căuta. După acestea va face şi minuni: pe cei leproşi îi va curăţi, pe cei bolnavi îi va tă-mădui, va scoate draci, va spune mai înainte cele viitoare, va spune cele ce s-au făcut în depărtare, va învia morţi, va lumina orbi şi alte multe minuni va face, toate acestea cu năluciri drăceşti. Iar unde va vedea doi oameni certâdu-se, el îi va face să se împace, zicând că, Dumnezeu zice: „să nu apună soarele peste mânia voastră, având vrajbă cu fratele vostru.” Şi aşa se va arăta întru toate după ale Domnului, până la o vreme. Bani nu va aduna, argintul nu-l va iubi, pentru avere nu se va îngriji. Toate acestea le va face ca să-l iubească oamenii şi să-l cinstească.
Şi văzând oamenii bunătăţile cele desăvârşite ale lui şi puterea lui, se vor aduna toţi să-l facă împărat. Dar mai mult neamul evreilor, îl vor cere lor de împărat, zicând între dânşii: oare se mai află altul ca acesta în acest timp. Oare se mai află alt sfânt astăzi ca acesta? Deci să-l facem împărat şi să ne grăbim a-l dobândi. Şi aşa, toţi vor merge la dânsul, rugându-l şi zicâdu-i: „Noi toţi pe tine te voim împărat şi pe tine te iubim, ţie ne supunem toţi, şi prin tine nădăjduim a ne mântui, că numai tu eşti drept pe pământ. Pe tine te-am cunoscut sfânt în neamul nostru, pe tine te-am găsit vrednic şi bun, pentru aceasta ne rugăm ţie, fii împărat peste noi!”
Iar el, făţărnicindu-se, nu va voi să-i asculte, ca să-l roage mai mult şi aşa, după multă rugăminte, va primi ca să se facă împărat şi îndată se va înălţa (mândri) inima lui, după cum zice Sfântul Ioan Evanghelistul în Apocalipsa: „Şi s-au închinat balaurului, care i-a dat stăpânire fiarei.”
Despre viata sa, iata ce putem citi la https://ro.orthodoxwiki.org/Ipolit_Romanul
Ipolit s-a născut în jurul anului 170. Nu se cunosc prea multe despre începuturile vieții sale. Deși limba sa maternă era greaca, el a trăit la Roma încă din tinerețe.
A fost un discipol al lui Irineu de Lyon, iar după întâlnirea sa cu Origen a preluat multe și din învățăturile acestuia.
Din analiza operei sale principale Philosophoumena, se pare că Ipolit era deja preot în Roma în perioada în care Victor era episcop al Romei. Ipolit se remarca printre ceilalți preoți prin cultură, elocvență, zel, seriozitate și morală. A devenit episcop, așa cum relatează Eusebiu de Cezareea și Ieronim (dar care nu specifică în care oraș anume a fost episcop Ipolit). Poetul roman Prudentius spune că Ipolit era episcop de Portus (portul Romei la Marea Mediterană în acel timp).
Philosophoumena este de fapt doar o parte a scrierii sale mai mari „Respingerea tuturor ereziilor”. În această operă a sa, Ipolit exprimă o opinie separată față de episcopul Zefirinus, pe care îl consideră „necalificat pentru legile Bisericii” (Zefirinus se arăta îngăduitor cu cei care încălcau aceste legi). Mai mult, Ipolit îl critică și pe Papa Calist I, episcopul de atunci al Romei, pentru reprimirea în sânul Bisericii a recidiviștilor în erezii. De asemenea, în „Respingerea tuturor ereziilor” Ipolit combate doctrinele gnosticilor și le condamnă ca fiind eretice, arătând că punctele lor de vedere au fost preluate din filosofia păgână și din teozofiile orientale.
Ipolit a intrat în conflict cu opiniile episcopului Romei și în domeniul hristologiei. Aceste conflicte au generat mari disensiuni în sânul comunității creștine, ajungându-se până acolo încât Ipolit să fie ales episcop al Romei (primul „antipapă”) la rivalitate cu episcopul existent.
În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor ordonate de către împăratul Maximinus, Ipolit a fost exilat în insula Sardinia, unde a murit ca mucenic în anul 235. Trupul său a fost adus la Roma și înmormântat într-un cimitir de pe Via Tiburtina.
Nu se găsește în pagina, profeția Sf Efrem Sirul, profeția Sofian Boghiu, ce se întâmplă, puteți sa le dați încă o dată