„Când veți vedea focul arzând în jurul Greciei să vă rugați,
căci atunci trăiți vremurile împărăției lui antihrist”Sfântul Paisie Aghioritul
Tesalonic, Grecia. Politistii (foarte numerosi) impiedica aruncarea Sfintei Cruci in mare, conform traditiei. Guvernul a interzis orice manifestare legata de Boboteaza in afara locasului de cult. Niste tineri curajosi (fara preot si fara slujba, ci doar cu „Tatal nostru” indraznesc sa-si manifeste credinta. Reactia Politiei? Vedeti cu cata inversunare incearca sa impiedice aruncarea lemnului sfant in ape. Parca sunt demonizati „aparatorii” legii.
In cele din urma, un tanar reuseste sa arunce Sf. Cruce in mare si sa o sarute, dupa ce o scoate din nou la mal. Este arestat. La fel, si o tanara mai activa. Multimea huiduia pe politisti. spunând: „Ne tratează ca si cum am fi teroristi!”.
Interesant cat de multa presa era de fata. O fi fost anuntat evenimentul, sau autoritatile se asteptau la asemenea manifestari spontane ale credinciosilor greci, care s-au vazut loviti de atatea ori in cele mai profunde sentimente religioase? Este o situatie total jalnica!
Contextul general al acestor zile: se slujeste de cateva saptamani doar cu patru persoane in biserica (preot, cantareti, paraclisier). Fara credinciosi. Incalcarea legii cost 1.500 euro pe preot si 300 pe fiecare credincios in parte. Se anuntase ca pe 25 decembrie, pe 1 si pe 6 ianuarie vor putea participa si cativa credinciosi (o persoana la fiecare 15 m2). Nu mai mult de 25 de persoane in bisericile parohiale sau 50 la catedrale.
Pe 2 ianuarie, Guvernul a anulat hotararea anterioara. A interzis prezenta credinciosilor de Boboteaza!!! ATENTIE: pentru prima data (!) Sfantul Sinod si-a inaltat glasul, cerand biserici deschise, dupa cum fusese stabilit. Guvernul refuza. Ierarhia se intruneste iar online si decreteaza: poruncim tuturor preotilor sa faca slujbe cu bisericile deschise pentru credinciosi, cu analogia amintita, de 1 la 15 m². Cred ca au turbat mai marii…
O reactie e ceea ce vedeti in acest video. Nu a contat ca s-au ingramadit atatia oameni pe faleza,cu atata forfota, bruscari, strigate etc. Acum nu mai exista niciun virus. SINGURA MISIUNE a Politiei a fost: SA NU AJUNGA CRUCEA SFANTA IN APA!!! Multa indarjire! Domnul sa ne miluiasca pe toti! Vom avea nevoie…
Părintele Ștefan de la Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos
Aruncarea unei cruci in apa contravine masurilor plandemice?
Nu mai exista ratiune, doar intunecarea minti si o constiinta moarta. Si pana acum, cand se punea in scena tot teatrul, era evident ca o proportie covarsitoare de reguli si restrictii erau doar pretexte (sau unele complet arbitrare – gen 8 oameni maxim la botez, de ce 8 si nu 9 ?) si potriveau doar tangential asa un pic cu epidemiologia. Cand au inceput sa oblige pe oamenii sanatosi sa isi puna masca in public, era clar ca fatada „sanatatii publice” avea sa fie inlocuita cu introducerea inconstienta a intregii omeniri (dar mai ales, neaparat al poporului ales – al crestinilor) in ritualurile societatilor secrete (satanice) cu masti, teroare si control tiranic (toate societatile secrete sunt organizate pe teroare, frica de tirania rangului superior – la fiecare rang in parte, si toti poarta masti in ritualuri – toate organizatiile astea – masoneria, iezuitii, b’nai b’rith, ordinele templierilor, rosacrucienii, sunt inspirate de iudaismul rabinic – kabbalah). Cine cunoaste le-a simtit de la inceputul plandemiei. A fost confirmata si de campania aia de PR sinistra cand doctorii cu combiezon si masca erau aratati ca sfintii in icoane.
Dimensiunea profund duhovniceasca si doar fatarnic epidemiologica (materialista) a fost vizibila de la inceput pentru cine avea ochi sa vada. Acum se pare ca randuit Domnul sa se trezeasca toti, din biserica sa, care dorm. Sa vada ca aparent aruncarea unei cruci in apa e ilegal, chiar daca nimeni nu poate sa explice cum influenteaza negativ sanatatea publica. La fel era si pana acum, doar ca era exploatata increderea omului in ratiunea omului si in credibilitatea autoritatii lumesti, uitand ca omul e schimbator si stricacios.
M-am intristat peste masura cand auzisem ca bisericile vor fi inchise de Inviere, si am zis ca mult rau si necaz va venii asupra noastra din cauza acestei manifestari ale necredintei. Am vazut satisfactiile dracesti ale celor ce-l urasc pe Domnul Nostru Iisus Hristos si pe ai Lui, cand acestia au constat ca ascultam, ca dam cezarului ce nu apartine cezarului, ca nu ne-am impotrivit si nu am mers la Inviere. Cat rau oare putea fi evitat daca erau mai multi constienti atunci. Sa vada cei multi acum adevarata fata a „binelui comun”, e aceiasi fata a „ordinii publice” din vremea comunistilor – satana si indracitii lui.
Primejdia e lipsa de trezvie, de o asa adancime in vremurile astea, ca nici semnele evidente cum sunt intamplarile descrise in acest articol, nu vor fi destul ca sa-i trezeasca pe unii. Vor alege sa continue orbirea lor – din cauza fricilor, de a-si pierde scaunele din ierarhia societatii, de frica constientizarii faptului ca suntem in vremurile de pe urma (de la care nu te poti intoarce la desfatari si relaxare) sau din pricina a multor pacate inradacinate, care ii robesc si le intuneca mintea, si cate multe altele.
De ce nu a tresarit nimeni in februarie, cand erau 100 de cazuri si nimeni nu avea cum sa stie exact evolutia pandemiei si ni s-a zis ca apogeul pericolului va fi de Paste ?
De ce nu a tresarit ierarhia Bisericii la cand numarul de cazuri cresteau dintr-o data ametior doar in judetele unde urma peste cateva zile un pelerinaj (Iasi, Ilfov-Bucuresti, Constanta) ?
De ce nu a actionat in instanta Biserica atunci cand libertatea religioasa a fost calcata in picioara si autoritatile au intrat ilegal intr-un lacas de cult sa aresteze un episcop al Bisericii in timpul Sfintei Liturghii ?
De ce nu a condamnat public Biserica incercarile autoritatilor de a transforma Nasterea Domnului in o sarbatoare a fricii de aproapele, in care pe 25 se vorbea doar de aducerea vaccinului in tara, in mod mistic, cand s-a pus ritualul ala sinistru pe toate ecranele, in care au primit vaccinul ca si cum s-a nascut pentru ei mantuirea omului prin om – tot pe 25 Decembrie la fel ca Nasterea Domnului ? Au avut si tupeul sa declare 25-27 Decembrie sarbatoarea „zilelor vaccinarii in Romania”. Cat de orbi putem fi? Ni se „evagelizeaza” cultul satanic al transumanismului, al omului care e propriul sau dumnezeu si care va invinge moartea prin nemurirea trupului prin propriul geniu – „homo deus”, si noi nu vedem nimic problematic aici?
Eu zic a motivul e tot mai clar. Intunecimea noastra pare ca e iarasi ca in vremurile de dinaintea propovaduirii cuvantului lui Dumnezeu. Ne-am instrainat de Domnului in asa hal ca ne-am re-paganizat. Nu cred ca exagerez – au ramas mai mult aparentele, credita ca un simplu formalism exterior dar mort duhovniceste. Sa ne rugam ca Domnul Nostru Iisus Hristos sa se faca noua cunoscut din nou prin incercarile astea (si urmatoarele care vin).
Sa ma iertati ca suna ca o predica, mai ales una manioasa, dar le-am scris in speranta ca au fost si altii cu tulburarile mele, si poate in felul asta o sa simta mai putin ca se zbat singuri in mijlocul unei omeniri care a orbit.
LUMINA tot de la Crucea lui HRISTOS vine …
Sa avem curajul mărturisirii Sfintei Cruci în fata căpeteniilor întunericului și iadului întreg căci Sfânta Cruce prin ORTODOXIE are să fie izbăvire …CRUCEA ESTE PIATRA DE TEMELIE SI surparea iadului.
Amin.
Doamne ajutā!
Mântuirea e individualā acum, toti preotii si arhiereii ortodocsi au trådat, in afara de IPS Teodosie si câtiva preoti de parohii de la sate.
Omenirea a orbit, asa este, dar este prea târziu, ca sā ne parā rāu de altii , dacā acei „altii” pur si simplu, NU vor sā se mántuie. Trebuie sa mārturisim pe HRISTOS pânā în ultima clipā a vietii noastre, chiar dacā acest lucru înseamnā renuntarea la slujbā, bani multi si comoditatile vietii. Desigur, NU ne vaccinām !
Mi se pare cā în Grecia este mai grav ca la noi. Este ca si cum o mânā criminalā mondialā vrea sà-i extermine pe toti crestinii ortodocsi si desigur, existā si atacul suprem la Sfânta Liturghie, la sufletul omului. Se împlinesc toate profetiile Sfintilor Pārinti ale timpurilor din urmā. Sā murim senini pentru HRISTOS. Curaj si Doamne ajutā!
In Grecia da, pare cel mai grav dintre tarile ortodoxe. Raul adus de plandemie la nivelul fiecarei tari ortodoxe pare sa potriveasca si cu nivelul de implicare in viitoarea „biserica” universalista (CMB, Ecumenism) – Georgia a avut Inviere cum trebuie, bulgarii nu au inchis bisericile deloc (dar credinciosii nu au mers totusi in numar mare). Mai tine cred si de nivelul de ingaduinta/promovare in mod deschis a pacatelor strigatoare la cer (sodomia – prin „casatoriile” homosexualilor, identitatea de gen etc)
Totusi eu zic ca nu trebuie sa renuntam inca in a nadajdui si a ne ruga pentru cler si arhierei. La fel cum multi dintre noi, prin lucrarea Domnului am fost adusi inapoi din nesimtire duhovniceasca, si clerul/ierarhii pot sa se intoarca. Ei au fost momiti mult cu pozitii sociale, avutie si linguseli iar acum incep sa vada cat de mult sunt „iubiti” de stapanire – care acum ii batjocoreste pe fata si prigoneste in mod perfid. Eu am nadejde ca multi o sa se intoarca. Si aici in Cluj unde situatia e grava…incepe sa se trezeasca lumea. Preoti care aveau predici cu vorbe frumoase si poezii in ele, acum citeaza din Parintele Cuvios Cleopa, din Sfantul Paisie Aghioritul. Nu mai vor in ruptul capului sa inchida bisericile. IPS Teodosie a aprins opaitul marturisirii in BOR. Si un foc mic poate sa faca prapad mare :).
Cum tot repeta IPS Neofit de Morfou in predicile sale din ultimul an, trebuie foarte multa rabdare, rabdarea sfintilor. Sa avem rabdare noi pentru incercarile prin care trecem fiecare, dar si pentru incercarile prin care trec restul semenilor nostrii, in care sunt inclusi si arhiereii. Ar fi minunat ca ei sa fie marturisitori neinfricati – pastorii nostri in spatele caruia sa ne adunam, dar nu e asa. Sunt luati si ei in randul clerului din mijlocul nostru, din popoarele ortodoxe. Nu vin din Sfantul Munte, nici din desertul Sinaiului. Astia suntem, asa cler avem. Daca noi ca popor ortodox suntem cu credinta slaba si plini de pacate, iubitori de desertaciune si orbi duhovniceste, de ce ne miram ca si clerul ajunge sa fie la fel.
Chiar daca o sa trebuiasca sa ne bazam mult pe scrierile Sfintilor Parinti acum, avand foarte mare lipsa majortatea dintre noi de povatuitori si duhovnici, trebuie mare atentie la deznadejde, la parerea de sine, la racirea inimii si disparitia dragostei (care presupune si rabdare cu aproapele). Citesc blogurile ortodoxe si foarte multi sunt pe muchia de a devenii sectanti, de a se rupe de biserica in cugetul lor cel putin. Nu cred ca suntem inca in catacombe, nici in faza „crapaturilor pamantului”. Tineti calea cea dreapta, dar nu iesiti de pe calea imparateasca. Cei ravnitori sunt ademeniti de demoni arhiconi sa se rupa de Biserica pentru ca nu mai e destul de dreapta, exact acum cand biserica are cel mai mult nevoie de ei…Sa nu credeti ca e accident faptul ca neo-protestantii si stilistii au condamnat vaccinul – oare cati ortodocsi se gandesc deja, din deznadejde si lipsa experientei, cunostintei si a bunei socoteli, sa dea un ochi pe acolo. mare atentie va rog, nu deznadajduiti. Doamne ajuta!
Îl așteptăm și pe IPS Teofan la mărturisit, ca duhovnicul lui e Ieroschimonahul Simeon Zaharia, anticip, antimasonerie, etc… Sau n o fi făcând ascultare de duhovnic? S a rugat cu ereticii, dar canonic trebuie doar afurisit. A zis ca nu face Ierurgii și Taine cu ereticii, deci nu are ecumenism așa de grosolan ca alții… Sa ne rugam pentru Teofan, sa îl urmeze pe IPS Teodosie pe calea mărturisirii.
Asa este dar ne meritam soarta, ca la vot pentru libertatea homosexualitatii au esit o treime din populatie,iar acum pentru marturisirea credintei sau ascuns. Vor veni vremuri foarte grele daca nu ne trezim.Dar sper ca bunul dumnezeu nu ne va parasi pana la sfarsit. Doamne ajuta si lumineazane la minte.
„Oile Mele glasul Meu îl ascultă, și Eu le cunosc și ele Mă urmează.
Și Eu le dau viață veșnică și ele’n veac nu vor pieri și din mâna Mea nimeni nu le va răpi” Ioan 10:27-28
Nu e nevoie sa speram, in Domnul avem nadejde. Mantuitorul a zis ca va fi cu noi pana la sfarsit si atunci asa va fi cum a zis. Nu lasati ca din evlavie si smerenia voastra sa considerati ca Dumnezeu poate isi schimba promisiunea si ne paraseste, din cauza pacatelor noastre colective. Doar omul e schimbator. Vin vremuri grele si deznadejdea va fi incercare pentru multi, cand se vor vedea in asa necaz sau in asa cadere in pacat (ei individual sau colectiv, ca popor) ca se vor intreba daca Domnul le mai asculta rugaciunile in momentele alea. Atata timp cat inca suntem in viata si ne putem ruga si ne putem face semnul crucii, ne primeste Domnul Nostru Iisus Hristos rugaciunea. Dar o sa fie necesara rabdarea sfintilor pentru a suporta toate, mai ales cand ne vom ruga mult si necazul nu numai ca nu va slabi, dar poate va fi tot mai mare – pentru ca are sa inceapa vremea cernerii.
Cat inca mai e pace in lume (destul pentru liniste noaptea), sa ne rugam mult cu rugacunea aceasta, ca sa intampinam pregatiti vremurile care vin.
Rugaciunea Sfântul Cuvios Sofronie de la Essex : „Hristoase, da-mi rabdarea si credinta sfintilor”
Respect bravo așa este acesta este adevărul și cine n-are ochi de văzut și urechi de auzit va fi ușor de corupt. Noi am văzut și am auzit din februarie 2020
Nu sunt singur!!! Nu sunteți singur!!!