‘Paralelismul etnic’, susținut financiar de Orban: Viață ca în Ungaria în Transilvania

Ungaria lui Viktor Orban varsă bani în presa de limbă maghiară, în educație, cluburi sportive și biserici din Transilvania, unde peste un milion de etnici maghiari își duc tot mai mult ’traiul ca și când ar fi în Ungaria’.

În 2017, o organizație numită Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, sau Erdélyi Médiatér Egyesület, avea un buget de 140.000 de euro și un mic portal de știri online, intitulat Főtér, cu sediul în Cluj-Napoca, capitala neoficială a Transilvaniei din nord-vestul României.

Transilvania adăpostește peste 1,2 milioane de etnici maghiari din România, reprezentând aproximativ 6% din populația totală a țării și totodată una dintre cele mai mari comunități etnice minoritare din Europa.

Főtér și-a început activitatea în 2014, dar până  în prezent deține doar niște birouri mobilate sumar și o redacție formată din doar 10 oameni. Deși se poate să fi avut greutăți înainte de 2017, finanțele sale sunt acum mai solide grație celor două finanțări totalizând 10,5 milioane euro primite de Erdélyi Médiatér Egyesület, între sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2019.

Banii au venit din partea statului maghiar, reprezentând o mică parte din fondurile de cel puțin 150 de milioane de euro acordate de Budapesta maghiarilor din România, începând din 2016, fonduri care sunt în creștere.

De atunci, Erdélyi Médiatér Egyesület a acaparat cea mai mare parte a cotidienelor de limbă maghiară din Transilvania, mai multe reviste ilustrate, un periodic literar, televiziunea, radioul și cel mai important portal de știri, Székelyhon.

Sándor Fall, redactor-șef  la Főtér, afirmă că banii au însemnat puțin pentru activitatea sa, în afara unui nou sediu și a două achiziții noi. El a respins îngrijorările pe tema independenței editoriale: “Nimeni nu ne spune despre ce putem scrie. Scriem despre ceea ce credem noi că este important”.

Totuși, el a recunoscut că, în lipsa unei finanțări din afară, Főtér și alte publicații în limba maghiară din Transilvania ar putea cu greu supraviețui.

Dar observatorii Ungariei lui Viktor Orban se îndoiesc că o asemenea mărinimie survine în mod necondiționat.

László Dávid, Viktor Orbán și Béla Kató. Poză: Balázs Szecsődi, Birou de presă al primului ministru al Ungariei

Ei văd în cheltuielile fără precedent destinate maghiarilor din afara granițelor Ungariei o extindere a ‘democrației neliberale’ pe care partidul Fidesz al lui Orban a instituit-o în țară începând din anul 2010, când a preluat puterea.

În Transilvania, mari sume de bani au fost investite în presa de limbă maghiară, în baze sportive, grădinițe, școli și biserici, construindu-se un “paralelism etnic, menit să consolideze și să mențină un sistem în care maghiarii să-și ducă viața ca și cum ar trăi nu în România, ci în Ungaria”, potrivit declarațiilor pentru BIRN ale lui Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Iar consumul de media este crucial, spune el.

Când cei de la Főtér spun că nu sunt cenzurați, “îi cred”, afirmă Zoltán Sipos, redactor-șef al singurei publicații de jurnalism de investigație destinată comunității etnicilor maghiari din România, Átlátszó Erdély, sau Transilvania Transparentă. Dar, mai spune el, “funcționează și autocenzura”.

“Nu au nimic rău de spus” despre Fidesz sau despre principalul partid politic al etnicilor maghiari din România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (RMDSZ – UDMR), a declarat Sipos pentru BIRN.

Bisericile influente beneficiază din plin

Viktor Orbán, Zsolt Semjén viceprim-ministru al Ungariei împreună cu mai mulți lideri religioși din Transilvania. Poză: Balázs Szecsődi, Birou de presă al primului ministru al Ungariei

Transilvania deține un loc special în identitatea națională maghiară și ‘trauma’ – capitalizată de Fidesz – provocată de destrămarea Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial, când Ungaria de dinaintea anului 1920 a pierdut două treimi din teritoriu, o jumătate din populație fiind înstrăinată în afara statului reconturat.

Urmărind ‘unificarea virtuală’ a tuturor maghiarilor, Orban a făcut ca ei să obțină mai ușor cetățenia maghiară și, prin apropiații locali, a investit bani în comunitățile etnicilor maghiari din Slovenia, Slovacia, Ucraina și România.

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în Transilvania – peste 145 de milioane de euro în 2017 și o sumă similară în 2018. Anul trecut, Ungaria a lansat fundația Pro Economica – o replică a fundațiilor similare mai mici din Slovenia și Serbia – prin care a promis să verse 312 milioane de euro sub formă de mici fonduri destinate dezvoltării agriculturii.

La fel ca și în alte țări, modul în care funcționează aceste fonduri nu e ușor de urmărit.

“Pro Economica este o fundație privată, așa că FOIA [Legea liberului acces la informația de interes public] nu se aplică,” afirmă Sipos. “Acesta este pasul următor prin care calea banilor veniți din Ungaria rămâne complet opacă”.

În plus, o serie de alte fonduri sosesc de la autoritățile centrale și municipalitățile maghiare prin programe culturale și sponsorizări venite din partea unor companii de stat. La fel ca în Serbia și Slovenia, Ungaria a finanțat baze sportive, iar deținătorii de pașapoarte maghiare din România pot cere sprijin financiar pentru familiile lor și din partea statului ungar.

Unele licitații pot fi găsite online, unele programe apar numai în bugetul de stat, dar nu există o bază de date unică care să cuprindă toate cheltuielile destinate comunităților maghiare din afara Ungariei

Cel mai mare beneficiar din România este Biserica Calvină din Transilvania, cu peste 130 milioane de euro. Biserica este condusă de Béla Kató, care a dezmințit numeroasele speculații potrivit cărora el ar fi prieten bun cu Orban, afirmând că sunt doar în relații bune.

Sipos, care a investigat cheltuielile maghiare din Transilvania, spune că Biserica a cheltuit jumătate din sumă pentru renovarea bisericilor și sume considerabile pentru modernizarea grădinițelor și a clădirilor comunitare, pentru aziluri de bătrâni și pentru alte proprietăți aparținând Bisericii.

“Nu știm cum decide Biserica ce proprietate va fi renovată. Nu știm cum alege biserica firmele cu care se încheie contracte. Dar știm, de exemplu, că, într-un proiect de 2,9 milioane de euro, firma contractantă a fost Construcții Comerț Ilcom Ltd. Fundația Kida, care este prezidată de Kató, deține 50% din compania respectivă”. Anterior, Kató afirmase că se vor depune toate eforturile pentru a preveni corupția.

Administrând grădinițe, școli și chiar o universitate, bisericile catolice și protestante din Transilvania sunt profund implicate în comunitățile etnicilor maghiari, fiind deseori singurele care oferă programe comunitare de sprijin în orașe mici și sate. O parohie catolică deține chiar și o academie de hochei, care beneficiază și ea de pe urma fondurilor vărsate de Orban.

“Bisericile sunt adânc implicate în comunitatea maghiară din Transilvania”, a declarat o sursă familiarizată cu activitatea UDMR, dar care a dorit să își păstreze anonimatul.

Alți mari beneficiari sunt fundațiile educaționale, precum Iskola Alapítvány, fondată de UDMR, și Sapientia Alapítvány, fondată de biserică.

Universitatea Sapientia. Poză: Akos Keller Alant

Kiss, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, spune că asemenea cheltuieli creează un “paralelism etnic”.

“Învățământul, de la grădiniță până la universitate, cluburile sportive, instituțiile culturale și presa: toate pot fi folosite în limba maghiară și numai de unguri”, a declarat el pentru BIRN.

“Apar noi instituții paralele, cum ar fi cluburile sportive. Și paralelismul deja existent se adâncește: acesta e scopul programului pentru grădinițe. Când apare o nouă grădiniță, în general ea e destinată numai copiilor maghiari. Dar este important de subliniat că asta au dorit mereu liderii maghiari transilvăneni. Iar ei se bucură de sprijinul deplin al guvernului ungar”.

Guvernul ungar nu a răspuns cererii de a face un comentariu, iar liderul partidului UDMR, Hunor Kelemen, nu a putut acorda un interviu.

‘Rasismul este alimentat de Ungaria’

Piață principală din Cluj. Poză: Akos Keller Alant

În centrul acestei politici se află controlul a ceea ce etnicii maghiari din România – și din alte părți – citesc și ascultă.

Din punct de vedere geografic, maghiarii din Transilvania nu sunt concentrați într-un loc, ci răspândiți în sate și orașe mari din întreaga regiune. Acest lucru face ca presa maghiară să fie mai puțin atractivă pentru potențiali clienți de publicitate, afectându-i situația financiară.

De fapt, cei mai mulți dintre maghiari consumă știri al căror conținut provine din Ungaria. Dintre cele cinci cele mai vizionate canale de televiziune care se pot urmări în Transilvania, patru sunt controlate de guvernul maghiar.

Și, potrivit unui studiu al lui Kiss, maghiarii din Transilvania petrec de două ori mai mult timp urmărind canalele din Ungaria – în medie 100 de minute zilnic –  comparativ cu cele în limba română.

“Consumul de presă și integrarea maghiarilor transilvăneni în spațiul mediatic transnațional de limbă maghiară este unul dintre cele mai importante mijloace instituționale în vederea unificării virtuale a maghiarilor răspândiți în întreaga lume” notează Kiss, într-un studiu din 2018.

Kiss a declarat pentru BIRN că influența radio-televiziunilor maghiare a fost evidentă în sporirea ostilității maghiarilor transilvăneni față de migranții și refugiații majoritar musulmani care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu, Africa și Asia – un flux pe care Orban a încercat să-l oprească în Ungaria ridicând garduri la frontieră și lansând avertismentele înfricoșătoare despre soarta “Europei creștine”.

“În România nu a existat niciodată o puternică propagandă anti-migrație”, a spus Kiss.

“Dar, aici, rasismul a fost mereu puternic împotriva romilor, de exemplu. Rasismul instrumentat acum politic și alimentat din Ungaria face ca xenophobia să fie extrem de puternică în anumite părți din Transilvania”.

În 2017, au apărut niște imagini video online de la o grădiniță transilvăneană, unde, în cadrul unui carnaval, un băiețel costumat în polițist și înarmat se bătea cu o fetiță care juca rolul unei refugiate siriene care avea un copil. Apoi, în 2018, locuitorii dintr-un oraș transilvănean au chemat poliția la apariția unui grup de turiști israelieni, care fuseseră luați drept migranți ilegali.

Ca o consecință a dominației Ungariei asupra consumului mediatic, dacă principalul partid politic maghiar din România, UDMR, dorește să ajungă la alegători, el trebuie deseori să apeleze la posturile maghiare, sporindu-și astfel dependența de guvernul maghiar.

UDMR și partidul Fidesz al lui Orban au avut pe vremuri relații încordate, dar începând din 2011, când Kelemen a fost ales lider al UDMR, cele două partide au găsit un limbaj comun sau, după cum afirmă o sursă la curent cu activitatea partidului, au ajuns la “un pact de neagresiune”.

“Ungurii din Transilvania sunt conservatori de dreapta, așa că, în Ungaria, opțiunea lor firească este Fidesz”, afirmă sursa. “Nu e recomandabil ca UDMR-ul să aibă relații proaste cu Fidesz”.

Café Bulgakov – un loc important pentru literații de dreapta din Cluj. Poză: Akos Keller Alant

Dacă Székelyhon, cumpărat de Erdélyi Médiatér Egyesület cu bani din partea guvernului maghiar, este cel mai popular portal printre maghiarii transilvăneni, al doilea este Maszol.ro, deținut de UDMR.

Directoarea de la Maszol.ro este soția șefului de cabinet al liderului UDMR, Kelemen. “Partidul nu trebuie să sune la redacție dacă dorește să ceară ceva”, a declarat pentru BIRN o sursă apropiată portalului.

“Uneori, s-ar putea ca vreun articol de opinie să critice Fidesz. Dar în ziua următoare, un telefon de la Budapesta întreabă UDMR-ul, ‘Ce problemă aveți cu noi?’”

Akos Keller Alant este un jurnalist de investigație premiat de mai multe ori și este editor la revista din Ungaria Magyar Narancs. Pentru munca sa, care se focusează în principal pe politică, economie și corupție, i-a intervievat pe mai mulți politicieni de vârf, atât din țară lui cât  și din afară Ungariei.

Acest articol a fost realizat ca parte a Resonant Voices Initiative in the EU/Voci marcante ale UE, finanțat de Fondul pentru Securitatea Internă și Poliție al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestui articol îi aparține numai BIRN, și acesta nu reflectă sub nicio formă punctele de vedere ale Uniunii Europene.