„Familia este asemenea unei trăsuri trasă de amândoi”. Pilda unei familii cu 9 copii din Rusia

Author:

The Ulyev family

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Alexandru Ulyevs, 52 de ani, antreprenor și soția sa Eugenia Ulyevs, 49 de ani, director financiar, formează o familie de mai bine de 26 de ani și au împreună, nici mai mult nici mai puțin, de 9 copii. Alexandru a fost prezent la nașterea tuturor copiilor săi.

Se pare că această familie a rămas la fel de unită sau chiar s-a unit și mai mult, în timp ce mulți dintre prietenii lor de familie au divorțat. Cei doi părinți au certitudinea că acest fapt se datorează numai și numai lui Dumnezeu.

Tatăl, Alexandru

Mă ghidez în permanență după cuvintele din Evanghelie : „Purtați-vă neputințele unul altuia” (Gal, 6:2). Prin urmare, niciunul dintre cei doi soți nu ar trebui să se gândească exclusiv la el însuși, întrucât familia nu poate funcționa și ajunge la menirea ei finală decât prin strădania ambilor soți. Niciunul dintre soți nu este așadar un „pasager pasiv” ci fiecare are rolul de a-l sprijini pe celălalt în drumul pe care îl au de străbătut împreună. În acest sens, este folositor să se țină seama de capacitatea celuilalt, să nu se ceară mai mult decât acesta poate da. Rugăciunea este absolut esențială în familie, mai ales din moment ce, căsătoria este o sinergie a omului cu Dumnezeu. Și, desigur, trebuie să existe dragoste, sentimentul reciproc de dragoste, care să mențină vie flacăra relației de familie. Nu sunt așadar de acord, cu unii ortodocși, care nu apelează la gesturi de tandrețe și afecțiune în familia lor.

Nu m-am temut niciodată de a avea mulți copii, până la urmă orice copil se naște cu bucățica lui de pâine. Din contră, de când bărbații au primit permisiunea de a asista la nașterea soțiilor lor, am fost lângă soția mea de fiecare dată când a născut, de la travaliu până la nașterea propriu-zisă. Acesta a simțit astfel sprijinul și implicarea mea, ceea ce ne-a ținut și mai uniți.

Cred ca există un motiv bine întemeiat pentru care familia este asemănată cu o biserică: Hristos este capul, bărbatul este preotul, soția este diaconul iar copii sunt enoriașii. Eu sunt o fire mai severă și vreau ca copii mei să mă asculte, dar în același timp îi iubesc și îi răsfăț, și nu mă feresc să le arăt asta. Când vii acasă după tumultul lumii și vezi că cei mai apropiați și dragi te iubesc și sunt gata să te ierte pentru tot. Și acasă îți mai poți pierde cumpătul dar am învățat să ne cerem iertare și să ne iertăm unul pe celălalt.

Pe vremea când eram părinți tineri, fără experiență, cartea „Copilul și îngrijirea acestuia” devenise ca o Biblie pentru soția mea. Mai târziu însă, am integrat Biserica în viața noastră de familie și perspectiva asupra educației copiilor s-a schimbat în așa fel încât am ajuns la concluzia, că dr Spock nu a înțeles nimic despre creșterea copiilor.

Mi-e rușine să-mi aduc aminte că odată, unul dintre copii noștrii, a fost convins de alți copii să-i fure bani din portofel bunicii. În aceste situații, este important ca părinții sa evalueze și să reacționeze astfel încât copilul să-și amintească mereu pentru ce a fost pedepsit. Unii vor spune: Cum puteți să vă pedepsiți copii? Simplu, la fel de simplu cum un superior își pedepsește subordonatul. Pedepsele însă, nu trebuiesc niciodată însoțite de umilirea copiilor întrucât îi vor dăuna mai tare. Copilul tău ar trebui să înțeleagă clar pentru ce este pedepsit. Părinții sunt nevoiți să nu-și piardă cumpătul iar pedeapsa să fie întotdeauna precedată de o discuție.

Nu este îngăduit să fim părinți extrem de permisivi. Este hilar să observi un copil făcând lucruri foarte prostești, cum ar fi să se rostogolească pe podea, să urle sau să bată cu pumnii și cu picioarele.

Noi am ales să ne botezăm copii imediat după naștere, fără a aștepta o lună sau două, sau până când vor crește și vor înțelege cine sunt Buddha și Allah … Copiii noștri s-au împărtășit aproape în fiecare duminică de la naștere. Acum Anna cântă în corul bisericii și Grigorie ajută în altar. Voi fi fericit dacă copiii mei vor rămâne cu Dumnezeu pentru totdeauna și își vor păstra credința. Nu contează ce ocupații vor alege.

Urmează, în articolul următor, să citim povestea acestei familii binecuvântate, și din perspectiva Mamei.

traducere de Nușca

4 thoughts on “„Familia este asemenea unei trăsuri trasă de amândoi”. Pilda unei familii cu 9 copii din Rusia”

  1. SINT pur si simplu FENOMEALI !
    Prin astfel de ramasite ale NORMALITATII, BUNUL DUMNEZEU ne arata cit de frumos poate fi omul LUI DUMNEZEU si in zilele de pe urma.
    Noua copii! La fel ca in familia bunicului meu!
    Dumnezeu sa le dea sanatate,pentru ca de intelepciune sigur nu duc lipsa.
    Ce frumos e OMUL OM, familie, barbat, femeie si o puzderie de copii la masa !
    Nici nu pot sa-mi imaginez fericirea de care o asfel de familie binecuvintata de DUMNEZEU are parte. Nu pot sa o simta decit cei in cauza.
    FIRESC!

  2. PS Episcop Macarie: „Nu vă lăsați gârboviți de telefoanele și tabletele voastre! Ridicați privirea din ecran, din acest cer virtual care vă orbește sufletește! Priviți cu milă și grijă la chipurile celor din preajmă, apoi înălțați-vă privirea spre cer, privind spre Mântuitorul Hristos, de la Care se pogoară toată darea cea bună și tot darul desăvârșit!”
    http://episcopiascandinavia.se/ps-episcop-macarie-nu-va-lasati-garboviti-de-telefoanele-si-ipad-urile-voastre/

    1. Ce crutare?! Vor fi protagonistii showului WW3;vor lupta pe TREI fronturi-Europa de Vest(vor intra iar in Berlin), Turcia si Orientul Mijlociu (pana langa Orasul Pacii) si- last but not least(unde vor si pierde lupta)- Rusia profunda sau Siberia.
      Vezi ce spune monaha lor despre aceasta ultima lupta a rusilor: recrutari de copii, fluvii de refugiati; infrangeri si pierderi teritoriale imense.
      Contul rusilor cu comunismul mondial atunci se plateste…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X