“O carte pentru copii despre demoni” îi învață cum să invoce dracii

O carte de copii prezintă invocarea demonilor ca fiind o cale amuzantă de a rezolva probleme de zi cu zi precum sarcinile, temele și îndepărtarea agresorilor.

Deși poate părea cea mai proastă idee pentru o carte de copii din istorie, “O carte de demonologie a copiilor” există. A fost publicată, distribuită pe scară largă și vândută pe Amazon, Walmart și unele dintre cele mai largi magazine de cărți din țară. Așa își rezumă cartea autorul Aaron Leighton:

“Nu vrei să duci gunoiul în această seară? Poate că te-ai împotmolit în teme? Poate că bătăușul acela este o mare pacoste? Ia-ți creioanele colorate și cheamă niște demoni! Dar fii atent, chiar dacă aceste spirite sunt mai mult prostești decât înfricoșătoare, sunt totuși demoni.”

O recenzie a cărții precizează:

“Leighton integrează un element de proiectare în acest ghid amuzant ce invită cititorii să invoce demoni blânzi desenându-le sigiliile, ce deservesc ca “numere de telefon” către spirite. Demonii necesită invocații specifice (un ghicitor pe nume Corydon necesită un sigiliu “desenat cu un roșu aprins, de culoarea nasului unui clovn – preferabil în timp ce te hlizești”), și exprimă anumite caracteristici și abililități ce variază de la pragmatice la scârboase. Aceștia includ “Flatulus”, al cărui talent este “tragerea de vânturi”, “Quazitoro”, un expert la găsirea obiectelor pierdute și “Spanglox”, “cel mai bine îmbrăcat demon din lumea subterană”, ce oferă sfaturi de modă. Desenele lui Leighton de demoni cu dinți ascuțiți, ochi multipli, brațe multiple, sunt stranii fără a fi înfricoșătoare și i-ar putea inspira pe unii cititori să-și creeze proprii demoni. Recomandat pentru vârstele între 5-10 ani.”

“O carte de demonologie a copiilor” este în principiu un grimoar (un manual de vrăjitorie pentru a invoca demonii și spiritele celor decedați) pentru copii. Conține 72 de demoni ce pot fi invocați de către copii pentru beneficiul propriu (ceea ce este definiția magiei negre). Fiecare demon este acompaniat de către un sigiliu (un simbol reprezentând demonul, impregnat cu magie neagră) și un desen “simpatic” (ce abundă cu simbolism ocult).

Acesta este un exemplu:

Sunt mai multe aspecte ce trebuie menționate aici. În primul rând, desenul demonului este clar inspirat de către Baphomet, cu semnul “precum sus, la fel și jos”.

În al doilea rând, numele Corydon nu este aleatoriu. Acesta este numele unui personaj pedofil din cartea lui Virgil, “Eclogurile”, un cioban îndrăgostit de un băiat pe nume Alexis.

Asocierea numelui cu “iubirea de băieți” a fost consolidată de către autorul francez André Gide ce și-a intitulat cartea sa în apărarea homosexualității și pederastiei (relația sexuală între un adult și un băiat puber sau adolescent) “Corydon”.

Deci este un nume straniu pentru o carte destinată pentru copii cu vârstele între 5-10 ani.

Alte exemple de demoni:

O pentagramă inversată – simbolul suprem al magiei negre.

Diabolic.

Demon încornorat cu un singur ochi.

Pentru a invoca acești demoni, copiii sunt încurajați să le reproducă sigiliile, ce sunt foarte similare cu actualele sigilii din “Goetia” – o lucrare clasică de referință pentru magia neagră.

Tabelul de sigilii a cărții.

O pagină din Goetia.

“Goetia sau Goëtia este o practică ce include invocarea de demoni, îndeosebi cei invocați de Regele Solomon. Utilizarea termenului derivă din grimoarul din secolul XVII “Cheia lui Solomon”, ce prezintă în prima sa secțiune Ars Goetia.

– Wikipedia, Goetia”

Despre autor

Cartea a fost scrisă de un artist canadian pe nume Aaron Leighton. Aceasta este biografia sa.

“Aaron Leighton este un grafician premiat și director de creație, precum și un fan al tuturor lucrurilor oculte. Prima sa carte, “Spirit City Toront”, a fost publicată de Koyama Press în 2010. Aaron locuiește în Toronto și își petrece timpul liber luptându-se cu o pisică neagră.”

Fotografia biografică a autorului este destul de ciudată.

Dacă trecem peste fața de băiat de soia enervantă, putem observa și alte lucruri în fotografie. În primul rând, de ce este prezent un obiect falic intrând în gura personajului animat din partea din dreapta-jos? De ce plânge acesta? În ultimul rând, postura autorului ne amintește de o fotografie ce de asemenea abundă de simbolism. Și luând în considerare faptul că Leighton este “un fan al tuturor lucrurilor oculte”, s-ar putea ca aceasta să nu fie o coincidență.

Magia neagră nu e un joc

“O carte de demonologie a copiilor” este încă o încercare de a normaliza magia neagră în cadrul copiilor. Apelând la dorințele și nevoile (sarcini, teme, etc.) lor, cartea supra-simplifică lumea extrem de complexă și întunecată a magiei ceremoniale și o transformă într-un joc distractiv. Cu toate acestea, orice ocultist ar putea spune “Magia neagră nu e un joc.” Și cu siguranța nu e menită copiilor.

Pentru a înțelege cu adevărat magia neagră, trebuie citite cuvintele adevăraților ocultiști, nu a bloggerilor gen “magia este distractivă”. Eliphas Levi (cel care l-a desenat pe Baphomet) a scris în clasica sa lucrare “Dogmes et Rituels de la Haute Magie”:

“Magia neagră este în realitate numai o combinație elevată de sacrilegii și crime menită pentru pervertirea permanentă a voinței umane și manifestarea într-o persoană în viață hidoasa fantomă a demonului. Este așadar drept vorbind religia diavolului, cultul întunericului, ura binelui ridicată până la paroxism: este încarnarea morții și crearea persistentă a iadului.

– Eliphas Levi, Dogmes et Rituels de la Haute Magie.”

Un alt ocultist proeminent și francmason de 33 de grade, Manly P. Hall, explică prețul mare a magiei negre.

“Adevărata magie neagră este realizată cu ajutorul unui spirit demonic, ce servește magicianului pentru întreaga sa viață, cu înțelegerea că după moartea sa, magicianul va deveni slujitorul demonului. Din acest motiv un practician al magiei negre va apela la mijloace de neconceput pentru a-și prelungi viața din moment ce nu-l așteaptă nimic altceva după mormânt.

Cea mai periculoasă formă de magie neagră este pervertirea științifică a puterii oculte pentru satisfacerea nevoilor personale. Forma sa mai puțin complexă constă în egoismul uman, deoarece egoismul este cauza fundamentală a răului lumesc. Un om și-ar da sufletul etern în schimb pentru putere temporară, și de-a lungul timpurilor un proces misterios a evoluat ce îi permite să facă acest schimb.

– Manly P. Hall, Învățăturile secrete ale tuturor timpurilor.”

Pe scurt, invocarea demonilor nu este ceva de joacă. Chiar dacă demonii sunt imaginari, sigiliile pot conține puteri oculte reale.