Acord pan-eretic dintre papa Francisc și musulmani în numele unui „Dumnezeu comun”, care să aducă pacea

VIZITA papei FRANCISC ÎN EMIRATELE ARABE UNITE (3- 5 FEBRUARIE 2019)

DOCUMENTUL FRATERNITĂȚII UMANE PENTRU PACEA MONDIALĂ ȘI HABITATUL COMUN

PREFAȚĂ

Credința îl conduce pe credincios să vadă în cel de lângă el un frate ce trebuie iubit și susținut. De la credința în Dumnezeu, Care a creat universul, creaturile și toate ființele umane- egali datorită milostivirii Sale-, credinciosul este chemat să- și exprime frățietatea umană, păzind creația și tot universul și susținând fiecare persoană, în mod special pe cele mai nevoiașe și cele mai sărace

Pornind de la această valoare transcendentă, în diferite întâlniri dominate de o atmosferă de fraternitate și prietenie, am împărtășit bucuriile, tristețile și problemele lumii contemporane, la nivelul progresului științific și tehnic, al realizărilor terapeutice, ale epocii digitale, a mass-media, comunicații; la nivelul sărăciei, războaielor și afecțiunilor atâtor frați și surori din diferite părți ale lumii, din cauza cursei armelor, a nedreptăților sociale, corupției, inegalităților, degradării morale, terorismului, discriminării, extremism și multe alte motive.

În urma acestor fraterne și sincere confruntări, pe care le- am avut, și a întâlnirii pline de speranță pentru un viitor luminos a tuturor ființelor umane, s- a născut ideea acestui Document pentru FRATERNITATEA UMANĂ. Un document gândit cu sinceritate și seriozitate pentru a da naștere unei declarații comune a dorințelor bune și loiale, de natură să invite toți oamenii care poartă în inimă credința în Dumnezeu și credința în frăția umană să se unească și să lucreze împreună, astfel încât să devină un ghid pentru noile generații spre cultura respectului reciproc, în înțelegerea marelui har divin care face ca toate ființele umane să fie frați.

DOCUMENT

În numele lui Dumnezeu care a creat toate ființele umane egale în drepturi, datorii și demnitate și le-a chemat să trăiască împreună ca frați, să populeze pământul și să răspândească în el valorile binelui, carității și pace.

În numele sufletului uman nevinovat pe care Dumnezeu i-a interzis să-l ucidă, afirmând că oricine ucide o persoană este ca și cum ar fi omorât toată umanitatea și că oricine salvează una este ca și cum ar fi salvat întreaga umanitate.

În numele săracilor, al necajiților, al nevoiașilor și al marginalizaților pe care Dumnezeu a poruncit să-l ajute ca datorie cerută tuturor oamenilor și în special a fiecărui om bogat și înstărit.

În numele orfanilor, văduvelor, refugiaților și exilaților din casele lor și din țările lor; a tuturor victimelor războaielor, persecuțiilor și nedreptăților; dintre cei slabi, dintre cei care trăiesc în frică, ai prizonierilor de război și torturați în orice parte a lumii, fără nicio distincție.

În numele popoarelor care și-au pierdut securitatea, pacea și viața comună, devenind victime ale distrugerii, ruinelor și războaielor.

În numele „frăției umane” care îi cuprinde pe toți oamenii, îi unește și îi face egali.

În numele acestei frății sfâșiate de politicile fundamentaliste și divizionale și de sisteme imoderate de venituri și tendințe ideologice urâte, care manipulează acțiunile și destinele oamenilor.

În numele libertății, pe care Dumnezeu a dat-o tuturor ființelor umane, creându-le libere și distingându-le de ea.

În numele dreptății și al milosteniei, baze ale prosperității și piatră de temelie a credinței.

În numele tuturor oamenilor de bună voință, prezenți în toate colțurile pământului.

În numele lui Dumnezeu și toate acestea, Al-Azhar al-Sharif – cu musulmanii din est și din vest – împreună cu Biserica Catolică – cu catolicii din est și din vest – declară că adoptă cultura dialogului ca modalitate; colaborarea comună ca conduită; cunoașterea reciprocă ca metodă și criteriu.

Noi – credincioșii în Dumnezeu, în întâlnirea finală cu El și în judecata Lui -, pornind de la responsabilitatea noastră religioasă și morală, iar prin acest document, ne cerem de la noi înșine și de la liderii lumii, arhitecții politicii internaționale și a economiei mondiale, să se angajeze serios în răspândirea culturii toleranței, conviețuirii și păcii; să intervină, cât mai curând posibil, pentru a opri vărsarea de sânge nevinovat și pentru a pune capăt războaielor, conflictelor, degradării mediului și declinului cultural și moral pe care îl experimentează lumea în prezent.

Ne adresăm intelectualilor, filozofilor, oamenilor de religie, artiștilor, operatorilor media și oamenilor de cultură din fiecare parte a lumii, pentru a redescoperi valorile păcii, dreptății, bunătății, frumuseții, frăției umane și coexistenței comune, pentru a confirma importanța acestor valori ca o ancoră a mântuirii pentru toți și a încerca să le răspândească peste tot.

Această declarație, pornind de la o reflecție profundă asupra realității noastre contemporane, apreciindu-și succesele și trăindu-și durerile, dezastrele și calamitățile, crede cu tărie că printre cele mai importante cauze ale crizei lumii moderne există o conștiință umană anesteziată și înstrăinarea de valorile religioase, precum și predominanța individualismului și a filozofiilor materialiste care îndumnezeiesc omul și pun valori lumești și materiale în locul principiilor supreme și transcendente.

În timp ce recunoaștem pașii pozitivi pe care civilizația noastră modernă i- a făcut în domeniile științei, tehnologiei, medicinei, industriei și bunăstării, în special în țările dezvoltate, subliniem faptul că, împreună cu un astfel de progres istoric,deosebit de apreciat, există o deteriorare a eticii, care condiționează acțiunea internațională și o slăbire a valorilor spirituale și a sentimentului de responsabilitate. Toate acestea contribuie la răspândirea unui sentiment general de frustrare, singurătate și disperare, determinându-i pe mulți să cadă în vortexul extremismului ateu și agnostic sau în fundamentalismul religios, extremismul și fundamentalismul orb, conducând astfel și alte persoane la predarea unor forme de dependență și autodistrugere individuală și colectivă.

Istoria afirmă că extremismul și intoleranța religioasă și națională au produs în lume, atât în ​​Occident, cât și în Orient, ceea ce s-ar putea numi semnele unui „război al treilea război mondial”, semnale care, în diferite părți ale lumii și în diferite condiții tragice, au început să-și arate chipul crud; situații din care nu știm cu exactitate câte victime, văduve și orfani au produs. Mai mult, există și alte domenii care se pregătesc să devină scena unor noi conflicte, în care apar focare de tensiune și se acumulează arme și muniții, într-o situație mondială dominată de incertitudine, dezamăgire și frică de viitor și controlată de interese economice oarbe.

Afirmăm, de asemenea, că crizele politice puternice, nedreptatea și lipsa unei distribuții echitabile a resurselor naturale – de care beneficiază doar o minoritate dintre cei bogăți, în detrimentul majorității popoarelor de pe pământ – au generat și continuă să facă acest lucru, cantități enorme de bolnavi, nevoiași și morți, provocând crize letale din care sunt victime mai multe țări, în ciuda bogăției naturale și a resurselor tinerelor generații care le caracterizează. Împotriva acestor crize care duc la înfometare milioane de copii, deja reduse la schelete umane – din cauza sărăciei și foamei – domnește o tăcere internațională inacceptabilă.

Este evident în această privință cât de esențială este familia, ca nucleu fundamental al societății și al umanității, pentru a da naștere copiilor, a-i crește, a-i educa, a le oferi o solidă protecție morală și familială. Atacul instituției familiale, disprețuirea ei sau punerea la îndoială a importanței rolului ei, reprezintă unul din rele cle mai periculoase ale epocii noastre, de asemenea, atestăm importanța trezirii sensului religios și nevoia de a-l reînvia în inimile noilor generații, prin educație sănătoasă și respectarea valorilor morale și a învățăturilor religioase corecte, pentru a face față tendințelor individualiste, egoiste, conflictuale, radicalismul și extremismul orb în toate formele și manifestările sale.

Primul și cel mai important obiectiv al religiilor este să credem în Dumnezeu, să-L onorăm și să-i chemăm pe toți oamenii să creadă că acest univers depinde de un Dumnezeu care îl guvernează, este Creatorul care ne-a modelat cu înțelepciunea Sa divină și ne- a dat darul vieții pentru a-l păstra. Un cadou pe care nimeni nu are dreptul să-l ia, amenința sau manipula după bunul plac, într-adevăr, fiecare trebuie să păstreze acest dar al vieții de la începuturile sale până la moartea sa naturală. Prin urmare, condamnăm toate practicile de amenințare a vieții, cum ar fi genocidul, actele teroriste, deplasarea forțată, traficul de organe umane, avortul și eutanasia și politicile care susțin acest lucru.

De asemenea, declarăm – ferm – că religiile nu incită niciodată la război și nu solicită sentimente de ură, ostilitate, extremism sau invită la violență sau vărsare de sânge. Aceste dezastre sunt rezultatul abaterii de la învățăturile religioase, ale utilizării politice a religiilor și, de asemenea, a interpretărilor grupurilor de oameni religioși care au abuzat – în unele faze ale istoriei – influența sentimentului religios asupra inimilor oamenilor pentru a le aduce la performanță. Ceea ce nu are nicio legătură cu adevărul religiei, pentru a atinge scopuri politice și economice lumești și miopice. Acesta este motivul pentru care cerem tuturor să înceteze utilizarea religiilor pentru a incita la ură, violență, extremism și fanatism orb și să înceteze să folosească numele lui Dumnezeu pentru a justifica actele de omor, exil, terorism și opresiune. Cerem credința noastră comună în Dumnezeu, care nu a creat oameni pentru a fi uciși sau pentru a lupta între ei sau chiar pentru a fi torturați sau umiliți în viața lor și în existența lor. De fapt, Dumnezeu, Atotputernicul, nu are nevoie să fie apărat de nimeni și nu vrea ca numele Lui să fie folosit pentru a teroriza oamenii.

Acest document, în conformitate cu documentele internaționale anterioare care subliniau importanța rolului religiilor în construcția păcii mondiale, atestă următoarele:

– Convingerea puternică că adevăratele învățături ale religiilor ne invită să rămânem ancorate la valorile păcii; să mențină valorile cunoașterii reciproce, ale frăției umane și ale coexistenței comune; să restabilească înțelepciunea, dreptatea și caritatea și să readucă sentimentul religiozității în rândul tinerilor, să apere noile generații de stăpânirea gândirii materialiste, de pericolul politicilor de lăcomie pentru profit excesiv și indiferență, bazate pe legea din puterea și nu asupra puterii legii.

– Libertatea este un drept al fiecărei persoane: toată lumea se bucură de libertatea de credință, de gândire, de exprimare și de acțiune. Pluralismul și diversitatea religiei, culorii, sexului, rasei și limbajului sunt o voință divină înțeleaptă, cu ajutorul căreia Dumnezeu a creat ființe umane. Această înțelepciune divină este originea de la care derivă dreptul la libertatea de credință și libertatea de a fi diferiți. Din acest motiv condamnăm faptul că obligăm oamenii să adere la o anumită religie sau o anumită cultură, precum și să impună un stil de civilizație pe care alții nu îl acceptă.

– Justiția bazată pe milă este calea de urmat pentru a duce o viață demnă la care fiecare ființă umană are dreptul.

– Dialogul, înțelegerea, diseminarea culturii toleranței, acceptarea celuilalt și coexistența între ființele umane ar contribui foarte mult la reducerea multor probleme economice, sociale, politice și de mediu care asediază o mare parte a rasei umane.

– Dialogul dintre credincioși înseamnă întâlnirea în spațiu enorm al valorilor spirituale, umane și sociale comune și investirea în difuzarea celor mai înalte virtuți morale, determinate de religii; înseamnă, de asemenea, evitarea discuțiilor inutile.

– Protecția lăcașurilor de cult – temple, biserici și moschei – este o datorie garantată de religii, valori umane, legi și convenții internaționale. Orice încercare de a ataca lăcașurile de cult sau de a le amenința prin atacuri sau explozii sau demolări este o îndepărtare a învățăturilor religioase, precum și o încălcare clară a dreptului internațional.

– Terorismul execrabil care amenință securitatea oamenilor, atât în ​​est, cât și în vest, atât în ​​nord, cât și în sud, răspândirea panicii, terorii și pesimismului nu se datorează religiei – chiar dacă teroriștii o exploatează -, ci se datorează interpretărilor acumulate de texte religioase eronate, politici de foame, sărăcie, nedreptate, opresiune, aroganță; din acest motiv, este necesar să întrerupeți sprijinul pentru mișcările teroriste prin furnizarea de bani, arme, planuri sau justificări și, de asemenea, acoperirea mass-media și să considerați toate acestea drept crime internaționale care amenință securitatea și pacea mondială. Un astfel de terorism trebuie condamnat sub toate formele și manifestările sale.

– Conceptul de cetățenie se bazează pe egalitatea drepturilor și îndatoririlor sub umbra cărora toți se bucură de dreptate. Pentru aceasta este necesar să ne angajăm să stabilim conceptul de cetățenie deplină în societățile noastre și să renunțăm la utilizarea discriminatorie a termenului minorități, ceea ce aduce cu sine semințele sentimentului izolat și inferiorității; pregătește terenul pentru ostilități și discordii și scade realizările și drepturile religioase și civile ale unor cetățeni care le discriminează.

– Relația dintre Occident și Orient este o necesitate reciprocă indiscutabilă, care nu poate fi înlocuită sau chiar neglijată, astfel încât ambele se pot îmbogăți civilizația celuilalt prin intermediul schimbului și dialogului de culturi. Occidentul ar putea găsi remedii pentru unele dintre bolile sale spirituale și religioase cauzate de stăpânirea materialismului. Iar Orientul ar putea găsi în civilizația Occidentului atât de multe elemente care îl pot ajuta să se salveze de slăbiciune, diviziune, conflict și declin științific, tehnic și cultural. Este important să se acorde atenție diferențelor religioase, culturale și istorice care sunt o componentă esențială în formarea personalității, culturii și civilizației orientale; și este important să consolidăm drepturile generale și comune ale omului, să contribuim la garantarea unei vieți demne pentru toți oamenii din est și din vest, evitând utilizarea unei politici duble.

– Este esențial să recunoaștem dreptul femeilor la educație, la muncă, la exercitarea drepturilor lor politice. În plus, trebuie lucrat pentru le elibera de presiunile istorice și sociale, contrar principiilor credinței și demnității cuiva. De asemenea, este necesar să o protejăm de exploatarea sexuală și să o tratăm ca pe o marfă sau ca mijloc de plăcere sau câștig financiar. Din acest motiv, toate practicile inumane și obiceiurile vulgare care umilesc demnitatea femeilor și lucrează pentru a modifica legile care împiedică femeile să se bucure pe deplin de drepturile lor.

– Protejarea drepturilor fundamentale ale copiilor de a crește într-un mediu familial, nutriția, educația și asistența este o datorie a familiei și a societății. Aceste drepturi trebuie să fie garantate și protejate astfel încât niciunui copil în lume să nu îi lipsească și să nu îi fie refuzate aceste drepturi. Trebuie să condamnăm orice practică care încalcă demnitatea copiilor sau drepturile acestora. De asemenea, este important să fiți atenți la pericolele la care sunt expuși – în special în mediul digital – și să considerați traficul inocenței lor și orice încălcare a copilăriei lor ca o infracțiune.

– Protecția drepturilor persoanelor în vârstă, a celor slabi, a persoanelor cu dizabilități și a celor asupriți este o nevoie religioasă și socială care trebuie garantată și protejată printr-o legislație strictă și prin aplicarea convențiilor internaționale în acest sens.

În acest scop, Biserica Catolică și al-Azhar, prin cooperare comună, anunță și promit să aducă la cunoștință acest document autorităților, liderilor influenți, liderilor religioși din întreaga lume, organizațiilor regionale și internaționale relevante, organizațiilor din societatea civilă, la instituțiile religioase și conducătorii de gândire; și să se angajeze în răspândirea principiilor prezentei declarații la toate nivelurile regionale și internaționale, îndemnându-i să le transpună în politici, decizii, texte legislative, programe de studiu și materiale de comunicare.

Al-Azhar și Biserica Catolică solicită ca acest document să devină obiectul cercetării și reflecției în toate școlile, universitățile și institutele de învățământ și instruire, pentru a ajuta la crearea de noi generații care să aducă bine și pace și ei apără pretutindeni drepturile celor asupriți și ai celor din urmă.

În concluzie, sperăm că:

Această Declarație este o invitație la împăcare și frăție între toți credincioșii, de fapt între credincioși și necredincioși și între toți oamenii de bună- voință;

Să fie un apel către orice conștiință vie care repudiază violența aberantă și extremismul orb; fac apel la cei care iubesc valorile toleranței și ale frăției, promovate și încurajate de religii;

Să fie o mărturie a măreției credinței în Dumnezeu care unește inimile împărțite și înalță sufletul omenesc;

Să fie un simbol al îmbrățișării dintre Est și Vest, între Nord și Sud și printre toți cei care cred că Dumnezeu ne-a creat să ne cunoaștem, să cooperăm între noi și să trăim ca frați care se iubesc.

Aceasta sperăm și încercăm să obținem pentru a realiza o pace universală de care să se bucure toți oamenii în această viață.

traducere de Nicoleta D.