Prețul aurului crește continuu. Multe țări își consolidează rezervele

Prețul aurului a crescut discret, dar constant, pe piața locală și la BNR, cu circa 10 lei în ultima lună de zile, de la peste 187 de lei gramul pe 2 iulie la peste 197 de lei gramul pe 2 august, un nivel al prețului care nu a mai fost atins din 2012.

Prețul oficial al aurului a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la 197,07 lei gramul pe 2 august.

Prețul aurului înregistrează creșteri importante și pe piața internațională, situându-se la maximul ultimilor șase ani față de dolar și atingând maximul tuturor timpurilor față de dolarul canadian, la 1.910,4 dolari canadieni uncia.

Nicky Shiels, strateg pe domeniul commodity la Scotiabank apreciază că aceste valori maxime sunt doar cel mai recent eveniment din tema emergentă a tensiunilor valutare.

„Prețul aurului în fiecare monedă majoră pare să fie la un nivel record, iar acesta este un indicator clar al faptului că suntem în mijlocul unui război valutar”, a spus Nicky Shiels.

Creșterile de prețuri au loc după ce investitorii s-au refugiat în aur din cauza creșterii incertitudinilor globale. Temerile de pe piețele financiare s-au accentuat după ce președintele american Donald Trump a anunțat noi tarife vamale pentru importuri din China de 300 miliarde de dolari, prețurile futures pentru ziua respectivă înregistrând o majorare de 1,41%, relatează mediafax.

Dar aurul nu traversează un salt de moment, piața înregistrând maxime și pentru prima jumătate a anului. Astfel, băncile centrale au cumpărat 374,1 tone în respectiva perioadă, cea mai mare creștere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council înregistrează date. Tot în prima jumătate a anului prețul aurului a depășit bariera de 1.400 de dolari uncia pentru prima dată din 2013.

Nouă bănci centrale și-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puțin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziție în cel de-al doilea trimestru, de 100 de tone. Aceasta este cea mai importantă achiziție făcută pe piața aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI.

Conducerea băncii naționale poloneze spune că decizia de majorare a rezervei de aur de la 228,6 tone, printr-o achiziție de 25,7 tone în 2018 și cea de 100 de tone în 2019 este o decizie strategică, care va fi însoțită și de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England în Londra. Polonezii spun că aurul este cea mai credibilă rezervă și un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. Mișcarea a adus Polonia de pe locul 34 pe locul 22 în topul mondial al deținerilor de aur ale băncilor centrale și pe locul 11 în Europa, de pe locul 15.

Rusia și-a continuat strategia de creștere a rezervelor de aur, cu achiziții de 94 de tone în prima jumătate a anului, cantitate comparabilă cu cele 105,3 tone achiziționate în prima jumătate a anului trecut.

Și alte bănci centrale s-au alăturat goanei după aur din primul semestru al anului: China cu 74 de tone, Turcia cu 60,6 tone, Kazakhstan cu 24,9 tone, India cu 17,7 tone.

Cu totul, achizițiile băncilor centrale au dus cererea de aur a primului semestru la 2.181,7 tone, cea mai mare din ultimii trei ani. Creșteri au înregistrat și vânzările de bijuterii, în timp ce investițiile în lingouri și monede și consumul industrial s-au redus.

Slăbiciunile de care dă dovadă economia mondială, agravate de tensiunile comerciale și cele geopolitice se reflectă în modul în care piețele financiare, inclusiv cea a aurului, au reacționat în prima jumătate a anului. Băncile centrale, dar și alți investitori, au preferat să se refugieze în securitatea pe care aurul o oferă.