S-a creat precedentul: un preot exclus din Biserica Ortodoxă poate sluji la cererea enoriaşilor în spaţii private

Nicolae Floriştean (45 de ani) a fost preot paroh în comuna Bereşti, din judeţul Bacău, fiind hirotonit în această calitate de către Episcopia Romanului şi Bacăului în anul 1996.

După 14 ani de proeţie, Floriştean a intrat în conflict cu superiorii săi, după ce a divorţat de preoteasă şi s-a recăsătorit. Pe 19 iulie 2010, Consistoriul Eparhial a hotărât caterisirea preotului Nicolae Floriştean. Reprezentanţii Arhiepiscopiei i-au pus în vedere că nu mai are dreptul de a purta haine preoţeşti şi i-au solicitat să predea cheile de acces în lăcaşul de cult şi bunurile aflate în inventarul bisericii.

Preotul, susţinut de întreaga comunitate, a refuzat, continuând să slujească în biserică până în anul 2011 când a fost evacuat din lăcaşul de cult cu mascaţii. Şi ulterior acestui eveniment, părintele Floriştean a continuat să slujească, într-un spaţiu amenajat ca lăcaș de cult la domiciliul său. Preotul caterisit asigura, la cererea sătenilor, slujbe de înmormântare, cununii, botezuri.

Activitatea sa a adus nemulţumirea Arhiepiscopiei, care a formulat mai multe plângeri penale împotriva preotului. Ba mai mult, reprezentanţii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului s-au constituit părţi civile solicitând în demersul penal ca instanţa să îl oblige pe Floriştean să restituie toate sumele încasate la oficierea înmormântărilor, cununiilor sau botezurilor. Nu mai puţin de trei dosare penale au fost deschise pe numele preotului Floriştean sub acuzaţia de exercitarea fără drept a unei profesii.

În 2013, judecătorii au decis condamnarea sa la un an de închisoare cu suspendare. Condamnat fiind preotul a continuat să ofere servicii religioase la cererea enoriaşilor. Reclamat din nou de Arhiepiscopie a fost trimis din nou în judecată şi condamnat. Dacă prima instanţă, Judecătoria Bacău, a dispus tot o pedeapsă cu suspendare, în calea de atac, Curtea de Apel, a decis în 2015, condamnarea preotului la un an şi două luni cu executare, fiindu-i revocată prima suspendare. Degeaba a încercat preotul să se apere, invocând în faţa judecătorilor că după ce a fost caterisit, a aderat la Federaţia misionară ortodoxă din Ucraina, condusă de un preot român. Judecătorii au motivat atunci că organizaţia nu are calitatea de cult sau de asociaţie religioas în conformitate cu prevederile legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Încarcerat la sfârşitul anului 2015, preotul Floriştean a fost eliberat condiţionat.

După două condamnări, achitat în al treilea dosar

Înainte pronunţarea sentinţei din cel de-al doilea, pe numele preotului s-a deschis un al treilea dosar, fiind reclamat de către reprezentanţii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului că a efectuat noi servicii religioase, deşi pe numele său era deja în curs o nouă anchetă.  Pe lângă spaţiul amenajat ca lăcaş de cult, amplasat la domiciliul său din satul Bereşti, preotul Floriştean a înfiinţat o grupare ortodoxă cu titulatura „Cina cea de taină”, asociaţie ce a aderat la Biserica Ortodoxă Autonomă Ucrainiană.

În cel de-al treilea dosar, instanţa din Bacău a avut o nouă abordare. Invocând jurisprudenţa CEDO, Judecătoria Bacău a dispus achitarea lui Nicolae Floriştean. Curtea a subliniat că este rolul statului să organizeze într-un mod neutru şi imparţial exercitarea diferitelor religii, culte şi credinţe, rol ce contribuie la menţinerea ordinii publice, a păcii religioase şi a toleranţei într-o societate democratică.
Totodată, Curtea a mai subliniat că obligaţia de neutralitate şi imparţialitate a statului este incompatibilă cu orice putere discreţionară de apreciere din partea acestuia cu privire la legitimitatea credinţelor religioase sau a modalităţilor de exprimare a acestora.

Judecătorii: slujbele la cererea enoriaşilor au caracter spiritual

”Având în vedere că activitatea religioasă pe care inculpatul a desfăşurat-o, respectiv cinci slujbe de înmormântare şi o cununie religioasă, a fost la solicitarea enoriaşilor (în opinia instanţei este puţin probabil ca aceştia să nu fi cunoscut că inculpatul fusese caterisit, având în vedere că l-au ajutat la construirea unui imobil cu caracter religios în curtea sa), aceştia adresându-se inculpatului din propria lor iniţiativă, slujbele având loc într-un spaţiu privat edificat la domiciliul său, fără a se produce vreo consecinţă juridică (materială, morală) întrucât actele exercitate de inculpat au avut conotaţii exclusiv spirituale (cântări preoţeşti), instanţa apreciază că o posibilă condamnare ar încălca principiul proporţionalităţii care guvernează art. 9 CEDO, nefiind o ingerinţă necesară într-o societate democratică”, au motivat magistraţii Judecătoriei Bacău.

De asemenea, judecătorii au considerat că faptele lui Nicolae Floriştean astfel cum au fost reţinute, desfăşurate în spaţiul public şi în spaţiul privat, fără nici o legătură cu activitatea din parohii, iniţiate la cererea enoriaşilor, nu prezintă gradul de pericol social pentru ordinea publică specific unei infracţiunii, ci a reprezentat o  manifestare a  credinţei inculpatului.