Militarii români și unguri nu s-au înțeles referitor la Cimitirul eroilor din Valea Uzului

Ministerul Apărării Naționale precizează că, în cadrul discuțiilor legate de situația cimitirului eroilor din Valea Uzului: Partea ungară și-a argumentat poziția prin raportare exclusiv la o schiță din anul 1917, a unui alt cimitir, care a fost extins în anul 1926, de Societatea Cultul Eroilor care funcționa la acea vreme în statul român și, ulterior, în anul 1944, prin reînhumarea unor eroi de diferite naționalități căzuți în luptele purtate în împrejurimi în contextul Primului și celui de Al Doilea Război Mondial.

MApN precizeză, într-un comunicat de presă, că întâlnirea dintre Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) și instituțiile omoloage din Ungaria a urmărit, între altele, discutarea tuturor circumstanțelor de fapt și de drept privind Cimitirul internațional al eroilor din Valea Uzului și prezentarea soluțiilor avute în vedere pentru asigurarea unei cinstiri demne a eroilor, indiferent de naționalitate, înhumați în această necropolă.

„În cadrul discuțiilor, partea ungară și-a argumentat poziția prin raportare exclusiv la o schiță din anul 1917, a unui alt cimitir, care a fost extins în anul 1926, de Societatea Cultul Eroilor care funcționa la acea vreme în statul român și, ulterior, în anul 1944, prin reînhumarea unor eroi de diferite naționalități căzuți în luptele purtate în împrejurimi în contextul Primului și celui de Al Doilea Război Mondial. Dovezi arhivistice incontestabile privind caracterul multinațional al Cimitirului eroilor din Valea Uzului au fost prezentate de partea română în cadrul discuțiilor, fiind respinse astfel orice alegații privind o așa-zisă profanare de către autoritățile locale din Dărmănești a vreunei parcele unde ar fi fost înhumați soldați austro-ungari”, arată MApN.

Conform sursei citate, în egală măsură, partea română a respins ca inacceptabilă propunerea părții ungare de a realiza o expertiză tehnică exclusiv la parcela unde au fost montate recent crucile din beton, arătând că are în vedere organizarea unor inspecții tehnice la nivelul întregului Cimitir internațional, cu participarea reprezentanților tuturor statelor ai căror eroi se odihnesc în acest cimitir, inclusiv Ungaria.

Partea română rămâne angajată într-un dialog deschis și onest cu partea ungară, dar nu poate fi de acord cu declarațiile false și nici cu instrumentalizarea unor întâlniri tehnice, în care partea română s-a implicat cu bună credință în dorința identificării unei soluții și detensionării situației, pentru a justifica obiective de politică națională ale Ungariei, mai afirmă reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.

Precizările MApN vin după ce Vilmos Kovács, comandantul Institutului şi Muzeului Militar de la Budapesta, a declarat că sub crucile amplasate de Primăria Dărmănești în Cimitirul Valea Uzului se află rămășițele unor soldați maghiari, contrazicând astfel versiunea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) din România, care a transmis într-un comunicat de presă că sub acele cruci nu există morminte de război.

Când au apărut primele tensiuni între români și unguri, guvernanții de la București, în loc să aplaneze conflictul, l-au politizat pentru câștiguri electorale la alegerile europarlamentare.

Când situația s-a inflamat rău și exista riscul unor confruntări, aceeași guvernanți, în loc să trimită la fața locului specialiști în probleme interetnice, în negociere, oameni de cultură, au trimis jandarmii cu un șef cunoscut pentru aplecarea spre violență. Conflictul local s-a transformat în tensiuni la nivel guvernamental între PSD și UDMR și, ce este mai grav, a fost exploatat diplomatic de Ungaria.

Așa că pentru a se spăla pe mâini, guvernanții au pasat cimitirul la armată pentru a-și ascunde incompetența în a rezolva problema.