Cazul Sorinei se repetă. O altă micuță este pe punctul de a fi despărțită de cei care au crescut-o

„Este obiectul muncii, nu vă atașați de ea!”. Așa începe povestea Gabrielei, o fetiță dată în plasament unei familii din Bocșa, pe când micuța avea doar 1 an și 2 luni și pe care dorește să o adopte acum o familie din Timișoara. Situația a devenit răvășitoare, atât pentru familia Miloș, cât și pentru micuța Gabriela.

Fetița are acum 7 ani și în toată această perioadă a fost în grija familiei Miloș din Bocșa. Aceștia mai au 9 copii, și pe Camelia, o fetiță de 13 ani adoptată în anul 2013, tot după o perioadă în care au avut-o în plasament.

„Acum câteva zile am primit o somație că în data de 3 iulie va trebui să o predăm pe micuța Gabriela. Problemele au demarat destul de rapid și de ascuns. Era o fetiță cu multe dificultăți și am zis că ne vom strădui, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facem tot ce putem să o recuperăm, iar astăzi pot spune că, parțial, este recuperată. Are probleme de sănătate, care sunt din naștere” , a declarat Cornelia Miloș.

La câteva zile după ce au luat-o în plasament, micuța Gabriela a făcut spasmul hohotului de plâns, diagnostic pe care familia asistentului maternal l-a aflat în momentul în care au ajuns cu ea la un specialist în Timișoara, după care a urmat o perioadă de spitalizare. În momentul de față, Gabriela nu mai face acele crize de plâns. Tratamentul și mediul creat de familia care a luat-o în plasament i-au îmbunătățit considerabil starea de sănătate.

Când familia din Timișoara, care dorește să o adopte pe Gabriela, a început să facă vizitele de potrivire la locuința familiei Miloș, Gabriela a crezut că aceștia sunt o nouă achiziție de prieteni și că toate vizitele se rezumă doar la câteva întâlniri între prieteni. În momentul în care minora a aflat că „noii prieteni” sunt de fapt viitoarea ei familie, stările emoționale și comportamentul Gabrielei s-au schimbat brusc.

„Vizitele și vestea adopției de către o altă familie, au creat stări vulnerabile, extreme și o repulsie a Gabrielei pentru orice vizită. La școală m-a întrebat chiar și doamna învățătoare ce se întâmplă cu Gabriela: nu-și mănâncă pachețelul, nu mai comunică cu nimeni, plânge, stă singură la geam. Noi am încercat să o pregătim pentru o eventuală adopție, dar am creat durere în sufletul ei”, spune femeia.

Când au aflat că se intenționează o adopție, soții Miloș spun că au anunțat  DGASPC  că vor depune ei dosar pentru adopția Gabrielei. Cornelia Miloș mărturisește  că își doreau adopția încă din 2014, doar că atunci Gabriela avea multe probleme de sănătate și dacă ei ar fi adoptat-o și ar fi pierdut salariul de asistent maternal profesionist, ar fi fost nevoiți să aibă amândoi soți un loc de muncă și nu ar fi avut cine să se ocupe de Gabriela așa cum se ocupaseră până în acel moment, cu plecări la medici la Timișoara  și internări în spital.

„Am depus dosarul și s-a tras așa de păr perioada de evaluare, că din 15 martie, perioada de evaluare ca familie adoptatoare a început abia în 24 aprilie. S-au eschivat mereu. În 24 aprilie s-a ținut ședința de începere a perioadei de evaluare, la ora 11:00, cu mine și cu soțul ca părinți adoptatori, și la ora 15:00 ni s-a spus „mâine trebuie să veniți să predați fetița pentru că a avut loc un proces și s-a dat familiei respective”, povestește revoltată, Cornelia Miloș.

Soții Miloș se gândesc cu disperare și cu sufletul răvășit la ziua în care vor fi nevoiți să îi spună Gabrielei, care s-a atașat atât de mult de ei și are o așa mare încredere în sprijinul lor, că va trebui să plece pentru că familia din Timișoara o vrea împotriva voinței ei și a familiei în care se află acum.