Specific migratorilor: Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, vrea să preia Cheile Bicazului

Litigiul interminabil dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a cunoscut zilele trecute o primă decizie. Procesul aflat în derulare la Tribunalul Prahova din anul 2013 are aproape 10 ani vechime, şi nu mai puţin de 52 de termene pentru ca judecătorii să se pronunţe, sentinţa dând câştig de cauză autorităţilor din Harghita.

„Anulează procesul-verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 +32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000“, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, a reacţionat imediat după aflarea deciziei pronunţate pe 12 iunie 2019, proclamînd victoria:

„Am cîştigat! După aproape 10 ani de litigii, se soluţionează o dispută la graniţă. strâmtorii Békás (Cheile Bicazului, n.r.) de către judeţul Neamţ nu a fost tolerată de Consiliul judeţean Harghita“, a susţinut şeful CJ Harghita printr-o postare (video) din Facebook, şi pe blogul său.

În final, el le cere harghitenilor să susţină eforturile instituţiei pe care o conduce pentru a se impune şi în disputa cu judeţul Bacău pentru cimitirul de la Valea Uzului. Încurajat de decizia magistraţilor de la Tribunalul Prahova, Borboly Csaba susţine răspicat că s-a făcut dreptate, iar Cheile Bicazului aparţin, în totalitate de judeţul Harghita: adică, de la Gheorgheni mergând spre Neamţ pe o distanţă de 32 de kilometri, trecând prin staţiunea Lacu Roşu, şi coborând serpentinele spre comuna Bicaz Chei.

Autorităţile din Neamţ s-au declarat uluite de decizia judecătorilor, deoarece este invocată o Hotărâre de Guvern, şi nu Legea 2 din 1968, act ce stabileşte organizarea administrativ-teritorială a României.

„Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, nr. 540, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Or’ nu printr-o astfel de hotărâre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nicio legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Mureş autonomă maghiară şi Regiunea Bacu. Şi înainte de legea din 1968, dar şi după aceea, hotarul este pe pârâul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamţ Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei. E clar, e evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm ca aşa să fie şi la următoarea instanţă“, a precizat Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.

Acesta e convins că instituţiile din Neamţ vor ataca sentinţa primei instanţe.

„E de noaptea minţii şi de râsul curcilor. Nu au câștigat nimic cei din Harghita. Ei au cerut să se anuleze un proces verbal de limită, care tot de ei a fost întocmit și a fost făcut la o lucrare cadastrală. Din ce ştiu, au contestat procesul verbal pentru că nu avea număr de înregistrare de la Primăria Gheorgheni, dar era semnat de toți. Limita între judeţe e naturală şi este la varsarea pârâului Cupaş în pârâul Bicaz, adică deasupra cheilor. Ei îşi apără interesele, având în vedere că aceste chei sunt un brand internaţional şi atrag turişti de pretutindeni. Noi, care avem proprietăţile 90% acolo, ar trebui să fim mai bine reprezentaţi“, a declarat Gheorghe Oniga, primarul comunei Bicaz-Chei.

El este convins că războiul va continua cu multe alte termene până la decizia definitivă.