De ce trebuie ca ALBII să DEVINĂ MINORITARI în propriile țări? ADEVĂRATELE OBIECTIVE ale celor care FINANȚEAZĂ IMIGRAȚIA!

Ei bine, din câte se pare, această teorie este o minciună asumată, pe care propaganda globalistă o folosește numai pentru a-i prosti pe creduli. În ceea ce-i privește, politicienii, universitarii, ziariștii, ONG-iștii și marii filantropi care susțin imigrația pun la cale niște strategii extrem de clare pentru a ține sub control rasa albă .

Care este adevărata miză a acestei duplicități aflăm de la doi politologi americani- Steven V. Miller și Nicholas T. Davis, care au publicat un studiu șocant în revista Think.

Lucrarea lor, „Intoleranța albilor față cei care se află în afara grupului duce la un declin al sprijinului pentru valorile democrației americane”, susține că americanii albi, în momentul în care au realizat că vor fi copleșiți numeric de imigranți în propriile cartiere și orașe, au abandonat sprijinul pentru democrație și încep să sprijine ideea unui regim neofascist.

Pe baza unor cercetări sociologice desfășurate între 1995 și 2011, cei doi cercetători au ajuns la concluzia că albii au oscilat mereu când a venit vorba de incluziunea socială a celorlalte grupuri rasiale.

Pe când, susțin Miller și Davis, americanii de culoare, asiaticii și nativii americani sunt în mod inerent mai atrași de democrație, de o societate multi-rasială și, de aceea, mai toleranți și mai deschiși. Ca o concluzie a acestor constatări, cei doi susțin că, pentru apărarea valorile democrației, reducerea ponderii pe care albii o au în populația Americii este esențială.

Evident, nu se pune problema eliminării fizice sau a deportărilor. Cei doi propun numai demararea „celui mai democratic program din istorie, adică deschiderea granițelor Americii pentru mulțimile nesfârșite ale imigranților non-europeni”.

„Avantajele” acestei politici, în opinia celor doi, ar fi multiple. În primul rând, s-ar încheia cu marginalizarea minorităților de către majoritatea albă. Pe de altă parte, Partidul Democrat va crește exponențial, ceea ce ar fi o chezășie că democrația va fi salvată, iar drepturile privind libertatea avortului și asistența medicală gratuită nu ar mai fi amenințate.

Cât privește comunitatea albă, ca urmare a schimbării raportului demografic, aceasta se va îndrepta spre Partidul Republican, transformându-l într-o formațiune din ce în ce mai puțin atașată valorilor democratice.

Dar, acesta nu e un motiv de panică, susțin politologii, pentru că un astfel de partid nu va mai putea câștiga nicicând alegerile, pentru că nu va primi niciodată un număr mare de voturi din partea celorlalte comunități, care, între rimp, au devenit majoritare. Evident, această strategie a eliminării albilor ca forță politică în propriile lor țări este valabilă nu numai în America, ci și în Europa.

Și să nu credeți că e vorba de opera unor minți înfierbântate care vor să-și facă publicitate cu orice preț. Politicile puse la cale de forțele globaliste, de la Angela Merkel, la democrații din Statele Unite, vizează exact același obiectiv- eliminarea albilor ca forță de decizie în țările lor.

Că teoria celor doi e găunoasă și frizează patologicul e, din punctul meu de vedere,evident. Democrația (demos cratos) e puterea poporului, care deocamdată atât în Europa, cât și în America de Nord este preponderent alb. A-i priva pe acești oameni de dreptul de a-și decide singuri destinul, transformându-i într-o minoritate în propriile țari, nu e deloc democratic.

Pe de altă parte, ceea ce s-a întâmplat de-a lungul anilor în Africa de Sud și Liban, demonstrează clar că pierderea puterii politice de către albi (respectiv creștini) duce la un rasism în sens invers. Nici vorbă de o societate multiculturală și multirasială pașnică. Populațiile de culoare (respectiv musulmane), încurajate de propaganda globalistă, s-au transformat din victime în călăi.

(Sunt de notorietate uciderea pe scară largă a fermierilor albi din Africa de Sud și eforturile de a-i deposeda pe aceștia, fără despăgubire, de pământurile lor).

Dar obiectivul globaliștilor neo-marxiști nu este nici pe departe pacea socială, ci o societate care să renunțe la pluralitatea politică și în care marii preoți ai „multiculturalismului” și “corectitudinii politice” să poată conduce masele de orice culoare, sex sau religie după cum vor.

Ca și comunismul stalinist, marxismul cultural al zilelor noastre a încetat de a mai fi o teorie și s-a transformat într-o armă politică totalitară aflată în mâna unei minorități pe care nu a votat-o nimeni. De aici și până la dictatură și gulaguri pentru internarea disidenților mai e numai un pas.