Preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Vincze Lorant, a declarat joi, la finalul conferinţei „Comunităţile maghiare minoritare: probleme şi oportunităţi” de la Târgu Mureş, că prin participarea la eveniment a raportorului special al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile minorităţilor, Fernand de Varennes, a avut ocazia să informeze direct ONU cu privire la problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din România.
„Din punctul nostru de vedere, această vizită a fost importantă pentru că a oferit şansa să informăm direct ONU şi pe domnul raportor special despre problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din România şi despre situaţia sa, în general. Noi am identificat trei domenii majore unde sunt lacune în aplicarea legilor în România, primul domeniu fiind cel al restituirii proprietăţilor bisericilor maghiare – în acest sens am avut o întâlnire inclusiv cu episcopii bisericilor istorice maghiare din Transilvania. A doua tematică, cea dezbătută şi la conferinţă, utilizarea limbii materne în administraţia publică iar al treilea domeniu a fost cel al educaţiei şi astfel, această întâlnire, de azi, de la Târgu Mureş a fost dedicată exclusiv acestei tematici, cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din educaţia publică şi cea a universităţilor”, a declarat Vincze Lorant, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele FUEN a arătat că, la sfârşitul celor două zile petrecute la Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, raportorul special al ONU privind drepturile minorităţilor, Fernand de Varennes, a primit foarte multe informaţii.
„Informaţii din care ne aşteptăm, desigur, ca pe viitor, în activitatea sa de raportor special, în documentele care se pregătesc la nivelul Consiliul Drepturilor Omului al ONU, să apară şi cele semnalate de noi în decursul acestor zile”, a adăugat Vincze Lorant.
Senatorul UDMR, Novak Csaba Zoltan, a spus că, prin tema aleasă, conferinţa „Comunităţile maghiare minoritare: probleme şi oportunităţi” are o dublă menire, să ofere o prezentare generală a situaţiei comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic, întrucât au fost prezenţi reprezentanţii comunităţilor din Serbia, Ucraina şi din Slovacia şi, de asemenea, să prezinte practici în utilizarea limbii în administraţia publică.
Si se lucreaza intens. Asta se potriveste si cu seria „CTP in anul mortii”: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ctp-daca-noi-ne-ducem-in-sant-fata-de-ue-transilvania-nu-va-face-asta-1044519
Daca ne uitam putin in trecut, pentru comparatie, putem vedea cum erau priviti si tratati romanii ardeleni in orasele si satele sasesti si unguresti pe vremea cand romanii erau sub stapanirea lor: ca niste daunatori care trebuiau alungati si tinuti la distanta.
«Anno 1711, die 19. mensis Iulii.
In congregatione Totius, Universitatis Nobilium Oppidi Thorda.
Conclusum [3]
Aflăm că românii se înmulţesc foarte tare între noi, spre dauna noastră…Oraşele şi satele vechi şi frumoase locuite înainte de maghiari şi saşi, într’atâta sunt pustiite de locuitori, prin înmulţirea românilor, că acum nici de veste nu le mai putem auzi. Pentru motivul amintit mai sus, hotărâm în comun că fiecare cetăţean sau văduvă din oraş este îndatorat a alunga, în curs de 8 zile, din casele şi pământurile lor pe toţi Românii, aflători la casa sau pe pământurile lor, iar dacă nu voiesc să meargă, să fie alungaţi. Dacă se va afla vre-un cetăţăn ori văduvă atât de neajutorată, cât nu-l poate alunga cu forţa sa, ofiţerul oraşului este obligat a-i dea ajutor. Dacă se va afla vre-un cetăţăn sau văduvă care nu va duce la îndeplinire ordinul să fie pedepsit, în mod irevocabil, până la 12 fl. [orini] şi ofiţerul oraşului, luând cu sine destule forţe, este dator să alunge pe astfel de valahi refractari şi să le alunge vitele de pe teritoriul oraşului.
Tot în această adunare se hotărăşte ca nimeni […] dintre locuitorii din Turda Nouă şi Veche să nu dea românului nici casă, nici loc de casă, nici loc extern; să nu-i vândă şi să nu-i dea loc de locuit aici; care loc, dacă va fi vândut cu drept de moştenire, sub orice titlu, se va confisca pentru oraş şi executorul îl va alunga (pe român) din oraş […] Dacă însă se va afla cineva dintre noi, care nu va observa una sau alta din condiţiile susnumitului ordin, se va pedepsi, mox et de facto [4], cu 24 fl.[orini] şi dacă va fi refractar şi mai departe să fie un om descalificat.»” (Urmează 135 de semnături)
Selecţia textului şi comentariu, note, prof. Alexandru CIUBÎCĂ
http://www.justitiarul.ro/sa-afle-si-secesionistii-cum-erau-goniti-romanii-din-orasele-transilvaniei/
Pe-atunci nu exista inca o Carta a drepturilor omului sau ceva de acest gen. Acum exista. Unde e diferenta? Romanii transilvaneni sunt in continuare alungati cand interesele stapanilor straini o cer.
Azi ne alunga punandu-ne biruri greu de platit sau folosindu-se de tigani, interlopi, otravuri aprobate de stat etc. Nu s-a schimbat nimic in bine pentru noi dar ei tipa mai tare ca niciodata.
Și dacă noi mergem la Budapesta și facrm cerere de la ONU sa ne deA autonomie?