Vă rugăm să citiți cu maximă atenție până la capăt, atât cu ochii, cât și cu inima:
”Dragii mei,
Incontestabil că de peste 6 luni, am suferit dureri şi umiliri pe care nu le-am întâlnit nici odată până acum. Din prima zi când am intrat pe acest făgaş, altfel în continuarea atitudinei mele anterioare, am căutat să-mi impun ca linie: acceptarea totală a jertfei care mi se cere, fără nici un fel de reacţiune am încercat un singur răspuns: dragostea.
„Dragostea este îndelung răbdătoare, dragostea nu se mânie, nu pune în socoteală răul, dragostea suferă toate, crede toate, nădăjduieşte toate, rabdă toate”.
În aceste zile cuvintele de mai sus pot părea stranii. E greu. Şi totuşi acesta este adevărul suprem! Este foarte greu ca de sub ploaia de lovituri, de sub umerii cari se apleacă tot mai mult, de sub carnea care te doare, sufletul tău să mai arunce, măcar din când în când, câte o rază de dragoste celor ce te lovesc. E greu. Pare că sfarmă orice logică pământească. Şi totuşi e ceva uriaş de mare. Nu simţiţi că o atare atitudine, vă`nalţă pe culmi pe care nici o răzbunare din lume nu v-ar putea ridica?
Nu mi-e teamă de nimeni (cel ce pentru un vârf de viaţă se mai teme, este un laş de ultimă speţă). Nu am cerut dela nimeni nimic. Orice bună voinţă care mi s`ar arăta astăzi mă jigneşte, o consider ca pe o ironie care mi se aruncă şi de aceea o refuz. Dar, din adâncul inimei mele vă dau tuturora sfat: urmaţi linia de mai sus, acceptaţi jertfa şi vă veţi bucura de biruinţa învierii. Nu tulburaţi cu nimic jertfa care se face şi nu cereţi încetarea ei. Am auzit că vă agitaţi. Greşit. Ca români, vă îndemn la linişte desăvârşită aşa cum întotdeauna v`am spus.
În politica internă şi externă, eu am cu totul alte păreri, decât cei ce guvernează azi. Dar ei au asumat răspunderea şi incontestabil vor răspunde. Noi însă trebuie să fim cavaleri, şi atâta vreme cât poartă pe umerii lor soarta ţării, să nu-i tulburăm cu nimic, ci să le spunem: „Dumnezeu să vă ajute”.
Încă o dată răbdare. Şi dacă totuşi nu putem să urcăm pe cea mai înaltă culme creştină, eu cred că sunt destul de înţelept, dacă vă dau sfatul să amânaţi pe mai târziu orice certuri dintre noi Românii, căci timpul va lămuri mult în decursul său.
Trimit aceste rânduri după 200 de zile.
Cu îmbrăţişări
Corneliu Z. CodreanuVineri 28 Octombrie 1938”
Scrisoarea Căpitanului Corneliu Codreanu, scrisă cu o lună înainte de a fi asasinat, de jandarmi, în noaptea Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1938.
După atâția ani parcă zici că Zelea Codreanu a prevăzut ce se întâmplă în an de centenar. Dacă încerci să înlocuiești vocea lui Zelea Codreanu și să te gândești că e vocea României, zici că parcă ar fi scrisă acum
Consimt !
Sunt husean si ma mandresc cu el!E un sfant nascut pe aceste meleaguri.
Mai mult decat atat, mai greu e invers. Sa rabzi directia in care vor sa ne duca #rezist! Adica „deep state” acceptat cu ovatii si isterii, agenda bruxelles, vinderea tuturor resurselor, autonomiei si cedarea suveranitatii nationale la ue si nato, hule impotriva bisericii si a credintei, astia ne vand direct lui antihrist. O fi psd „paria”, dar astia sunt „ultimate” paria. Ce ne facem deci atunci cand generatia #rezist o sa izbandeasca, cum ii rabdam cand o sa ne vanda lui antihrist?