Bombardarea Hamburgului a fost astfel gandita incat sa declanseze un incendiu devastator. De aceea au si numit-o „Operatiunea Gomora”.
Incendiile catastrofale, depasindu-le cu mult pe cele de la Nagasaki, au declansat efectiv furtuni de foc.
Ni se tot spune ca aliatii erau cei umani, iar cei rai au fost doar germanii, japonezii si aliatii lor. Asa sa fie oare?
Conform articolului OPERATIUNEA GOMORA, bombardamentele au avut loc in perioada 24 iulie – 3 august 1943 si au avut drept scop uciderea unui numar cat mai mare de civili, distrugerea orasului si intreurperea activitatii celui mai mare port din N Germaniei
Inca din anul 1942, britanicii au abandonat ideea de “bombardament de precizie” (asupra unor tinte strategice militare si administrative) si au imbratisat strategia:
“Daca nu puteti lovi intreprinderile, atunci loviti muncitorii”.
Ordinul de operatii nr.173 a fost emis in data de 27 mai 1943, stabilindu-se ca in noaptea dintre 24 si 25 iulie sa se initieze atacul. La data stabilita se declanseaza infernul care dureaza intre orele 01:00 si 02:00.
Particularitatea si elementul surpriza al acestei misiuni consta in faptul ca fortele aeriene anglo-americane arunca mai intai niste tuburi cilindrice din aluminiu, acoperite cu benzi din hartie (dispozitive numite in limbaj codificat “Window”-Fereastra), “acestea bruiaza ecranele radarelor germane, impiedicand astfel actiunea apararii antiaeriene si a aviatiei de vanatoare…”
Urmeaza bombardamentul efectiv: 2.300 t de bombe (din care 350.000 erau incendiare) sunt aruncate peste oras
In conformitate cu planul tactic de actiune, RAF (fortele aeriene britanice) au executat raiduri aeriene in timpul noptii, iar in zorii zilei continuarea bombardamentelor a revenit USAAF (fortele aeriene americane; participand 68 de bombardiere B-17G) care a avut drept tinta portul si navele stationate in perimetrul sau.
Alternarea bombelor cu incarcatura exploziva cu cele incendiare au impiedicat interventia promta a pompierilor si localizarea focarelor de incendiu, iar “bombele incendiare cu fosfor vor provoca un adevarat cataclism”
Bombardamentul a durat 3 zile, “armata aerului germana” – Luftwaffe a ripostat de abia pe 26 iulie, provocand insa pierderi insemnate fortelor aeriene americane. Cu toate acestea, americanii isi indeplinesc obiectivul, si intrerup alimentarea cu curent electric a orasului. Pe 28 iulie bombardamentele sustinute de fortele aeriene britanice urmaresc si ating tinte precise aprinzand noi focare de incendiu: “Flacarile incendiare vor fi vazute o saptamana, la distanta de 200 km” [Jacques de Launy – Mari decizii ale celui de al Doilea Razboi Mondial vol.II]. La incendiile provocate de bombardamente se adauga si temperaturile ridicate de vara, precum si seceta. Aceste conditii favorizeaza extinderea incendiilor, transformand Hamburgul si zonele limitrofe intr-un imens cuptor. Temperaturile ating 815°C, se produc miscari turbionare ce au “o forta de uragan”, iscandu-se o “furtuna de flacari”.
Bombardamentele de noapte continua fara intrerupere pana pe 3 august. Infrastructura orasului era distrusa in intregime.
Bilantul a fost urmatorul:
- au fost aruncate 80.000 bombe cu incarcatura exploziva si 80.000 bombe incendiare;
- 5000 cutii cu fosfor;
- au fost lansate in total 7.931 t bombe.
Au murit (ca urmare a raidurilor aeriene si incendiilor provocate de bombardamente): 45.000 persoane din randul populatiei civile iar 37.000 au fost ranite;
- au fost distruse 277.330 locuinte (avand consecinta directa ramanarea fara acoperis deasupra capului a 753.000 persoane); 183 uzine, 580 instalatii industriale, 12 porturi, nave insumand 180.000 t.
In Operatiunea Gomora au fost angrenate forte si mijloace, astfel:
- in noaptea de 24-25 iulie: 791 bombardiere britanice;
- 25 si 26 iulie: 235 bombardiere americane;
- in noaptea de 27-28 iulie: 722 bombardiere britanice;
- in noaptea de 29 spre 30: 699 bombardiere britanice;
- in noptea de 2-3 august: 740 bombardiere britanice.
Au fost doborate: 87 aeronave apartinand RAF; 17 aeronave apartinand USAAF; 12-15 aeronave apartinand Luftwaffe;
Au fost ucisi: 522 militari britanici; 46 militari americani; 8 militari germani; iar 106 militari americani au fost luati prizionieri.
Maresalul Arthur Harris (Royal Air Force):
În ciuda a tot ceea ce s-a întamplat la Hamburg, bombardamentele s-au dovedit o metoda relativ umana. Dintr-un singur motiv: au salvat tinerii din tara noastra si pe aliatii nostri ca sa fie secerati de armata inamica asa cum au fost în razboiul din 1914-1918″.
Iata cum prezentau aliatii situatia:
Iata si cum au prezentat-o germanii:
Video: Diferente ca de la cer la pamant intre liturghia ortodoxa plina de smerenie si liturghia catolica cu clovni. Imaginile vorbesc de la sine, nu mai e nevoie de cuvinte…
https://marturieathonita.ro/extaz-liturgic-la-catolici/
Ar trebui sa fim mai ingrijorati de amestecul BND-ului German, al Austriei, Rusiei si Ungariei in protestele antiguvernamentale, in distrugerea Romani;, dupa ce au distrus prin razboi Iugoslavia in anii 90.
Mandria si aroganta prusaca nu au fost distruse de bombardamentele criminale din WW2. Si in iad, vor ramane la fel de mandri… Chiar si dupa uraganele de foc din WW3, care le vor depasi cu mult pe cele din WW2….