Iubite cititorule! Desigur că ai observat că data Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos diferă de la an la an şi nu găseşti nicio explicaţie. Vei fi auzit pe unii spunând că ar fi bine ca toţi să sărbătorească Paştile la aceaşi dată, ceea ce ar fi de dorit, şi Sfânta Biserică Ortodoxă s-ar bucura de acest fapt. Desigur, nu prin compromisuri făcute celorlalţi, ci respectând cele statornicite de Biserică încă din secolul IV.
În anul 325 după Naşterea Mântuitorului, s-a întrunit la Niceea Sinodul I Ecumenic, sau ,,a toată lumea’’, cum mai este numit. Printre multele hotărâri luate de Sfinţii Părinţi prezenţi acolo, una s-a referit la data Sărbătoririi Învierii Domnului. Atunci s-au stabilitt următoarele:
- trebuie să aibă loc echinocţiul primăvară
- trebuie ca luna să ajungă în faza ei, numită ,,plină’’
- prima Dumninică ce urmează după aceste două evenimente astronomice este cea în care se sărbătoresc Sfintele Paşti
- dacă se întâmplă ca această Duminică să coincidă cu paştile evreilor, data Paştilor se amână cu o săptămână.
Pentru observarea acelor fenomene astronomice a fost însărcinată Patriarhia Alexandriei, deoarece în Egipt ştiinţa astronomică era cea mai avansată. Aceasta comunica din vreme data Sfintelor Paşti şi astfel Biserica sărbătorea pretutindeni Învierea Domnului la aceaşi dată. Până în ziua de astăzi Sfânta Biserică Ortodoxă respectă cele statornicite la Sinodul I Ecumenic, referitor la data Paştilor.
În 1582, papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul numit ,,gregorian’’ în locul celui ,,iulian’’. Potrivit acestui nou calendar, data Paştilor era calculată altfel, încât nu se mai puteau respecta hotărârile de la Niceea. În 1919 s-a introdus şi în România calendarul gregorian, dar numai în uzul civil, Biserica a mai rămas câţiva ani la calendarul iulian. Când o parte din Bisericile Ortodoxe au adoptat calendaru gregorian, celelate refuzându-l, în Ortodoxie s-au produs tulburări şi neînţelegeri, exact ceea ce urmăreau vrăjmaşii Bisericii. Fapt este că oricât s-au străduit aceşti vrăjmaşi să schimbe modalitatea de calculare a datei Paştilor, aşa cum fost stabilită în anul 325, n-au reuşit. Dar nici n-au renunţat. În tendinţa lor nebunească de a uni toate ,,religiile’’ lumii, vor acum să introducă o sărbătoare comună pentru Naşterea Mântuitorului şi naşterea lui Mahomed şi a lui Buda, ceea ce este împotriva firii, de aceea Sfânta Biserică Ortodoxă va rămâne statornică Sfintei sale Tradiţii. Doar trădătorii lui Hristos se vor supune comandamentelor venite din afară.
Veţi vedea că nu va trece mult până când ierarhii românii vor nesocoti hotărârile Sinodului I Ecumenic şi se vor conforma cerinţelor papistaşe privind Sărbătoarea Învierii Domnului.
Pr. Ioviţa Vasile
Nu afuristeste pe astronomi, ci astrologi, diferenta! Iar calcularea sarbatoririi Pastilor este corecta!
Anul acesta echinoctiu de primavara a fost pe 20 martie. Apoi luna plina pe 1 aprilie. Iar urmatoarea duminica dupa aceste evenimente, este 2 aprilie. De ce am sarbatorit Pastile cu o saptamana mai tarziu?
Pardon. 31 martie – luna plina, 1 aprilie – zi de duminica
mai trebuie indeplinita si conditia de a nu pica odata cu „pastele” evreiesc