DECLINUL demografic din România s-a ACCENTUAT în 2017. IMIGRATIA, prezentată drept UNICA SOLUȚIE de către Sociologul Alfred Bulai

Lipsa de speranţă şi măsurile incoerente i-au determinat pe români să facă mai puţini copii în 2017, adâncind astfel declinul demografic pe care ţara noastră îl înregistrează de foarte mulţi ani.

Criza şi instabilitatea economică şi socială din ultimul an şi jumătate au făcut ca declinul demografic să se acutizeze în 2017, când România a pierdut 70.000 de persoane, cu 27,5% mai mult decât în anul anterior. Aşa arată cele mai recente statistici furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora natalitatea a scăzut dramatic.

„Spre exemplu, de câte ori a venit PSD-ul la putere, a scăzut natalitatea. Când au venit opozanţii PSD-ului, a crescut natalitatea, capitalul de speranţă a fost mare. Mai exact, când nu ai sentimentul stabilităţii mai amâni momentul în care faci copii”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Alfred Bulai.

Concret, în 2017 s-au născut 191.496 copii, cu 5,8% mai puţini decât în 2016. Totodată, numărul deceselor a fost anul trecut de 260.775, cu 1,3% mai multe decât în anul anterior, evidenţiază INS.

„Ne confruntăm cu scăderea fertilităţii, se nasc mai puţini copii, asta şi pentru că femeile preferă să se implice mai mult în profesia lor şi pun accent pe carieră. Chiar dacă legea te protejează, atunci când lipseşti doi ani de la locul de muncă e clar că nu revii cu aceeaşi viteză. Astfel că amână foarte mult momentul şi, de regulă, dacă primul copil apare târziu, renunţă să-l mai facă şi pe al doilea”, a arătat, la rândul său, şi sociologul Mircea Kivu, precizând că tinerii pot fi încurajaţi să devină părinţi doar dacă nivelul de trai va fi îmbunătăţit.

Cum au procedat occidentalii

Însă chiar şi aşa, efectele s-ar vedea în zece – douăzeci de ani, afirmă specialiştii.

„De regulă, ca să creşti populaţia trebuie să ai politici. Occidentalii au avut aceste probleme demografice şi ei, dar în urmă cu mai multe decenii. Problemele demografice în străinătate s-au rezolvat şi prin imigraţie: aduci oameni, îi inveţi limba, îi înveţi cultura. E un model cultural la care trebuie să ne gândim”, a completat Alfred Bulai.

Şi prăbuşirea masivă a natalităţii după anii 1990 şi-a adus semnificativ aportul la adâncirea declinului demografic.

„Majoritatea acestor oameni care au plecat din România sunt oameni tineri. Au plecat români care au între 17 – 18 ani şi 40 de ani. Cei mai mulţi sunt oameni tineri, activi. Mai mult, procesul migraţiei masive are deja un deceniu şi jumătate, ceea ce înseamnă că aceşti oameni care au plecat la 20 de ani au acum copii, dar nu în România, ci în străinătate, unde politicile sunt complet diferite, ceea ce îi face să nu se mai întoarcă în ţară. De asemenea, în prezent avem mai puţini tineri care pot avea copii pentru că a scăzut natalitatea în 90. Fenomenele demografice sunt pe termene lung. Sunt fluctuaţii mic dar efectele sunt pe termen îndelungat”, a explicat Alfred Bulai.

Sociolog: „Localităţile mici sunt decapitate”

„Generaţia tânără ar trebui să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Ideal ar fi să ajungem la trei copii de cuplu pentru a nu asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari”, a arătat şi profesorul Marin Burlea, medic pediatru. De altfel, România a ajuns deja în situaţia de a avea o populaţie îmbătrânită, cu sate şi oraşe mici unde scăderea populaţiei este dramatică.

 

„Localităţile mici sunt decapitate. Politicienii nu văd aceste lucruri, dar scăderea demografică e o problemă majoră a României pentru că pe măsură ce trece timpul, ţara noastră va scădea ca populaţie şi vom coborî sub 15 milioane de locuitori. Atunci când vom ajunge la o dimensiune critică, vom scădea şi ca influenţă strategică, vom deveni insignificanţi”, a conchis sociologul Alfred Bulai.

Ce se întâmplă cu mortalitatea infantilă

Potrivit cifrelor INS, mortalitatea infantilă din România a scăzut în decembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, fiind înregistrate 105 de decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 13 mai puţine decât în urmă cu un an. Comparativ cu noiembrie 2017, numărul copiilor de sub un an decedaţi este mai mare cu 12.

În întregul an 2017, în România au murit 1.361 de copii cu vârsta de sub un an, în scădere faţă de 2016, când au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, şi faţă de 2015, când au murit 1.503.