MASACRUL de la Lunca Prutului, RANĂ deschisă în SUFLETUL neamului românesc

Au trecut 75 de ani de la Masacrul care a avut loc la 7 februarie 1941 în Lunca Prutului, ţinutul Herţa, regiunea Cernăuţi, dar nici până astăzi nu se ştie numărul exact de români care au fost ucişi de ostaşii sovietici. Cele două societăţi ale represiunilor staliniste – „Golgota”, care activează în regiunea Cernăuţi, una cu statut naţional, alta – regional, conduse de Octavian Bivolaru şi profesorul Ilie Popescu, au organizat la Palatul Naţional al Românilor din centrul regional o conferinţă ştiinţifică pe această temă, la care au fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, profesori, jurnalişti şi lideri ai asociaţiilor naţionale.

În deschiderea conferinţei membrii Ansamblului folcloric „Perla” au înălţat o rugăciune către ceruri şi au interpretat două cântece. Şedinţa conferinţei, de altfel, foarte importantă şi actuală, a fost prezidată de domnul Octavian Bivolaru, care a făcut o retrospectivă a activităţilor Societăţii Golgota şi a demersurilor înaintate autorităţilor locale, pentru a li se permite să ridice o Cruce în satul Lunca, la locul Masacrului românilor din iarna anului 1941.

„Noi, nu vom putea fi prezenţi la sfinţirea Crucii de la Lunca din simplul motiv că organizăm această conferinţă, care nicidecum n-a fost gândită pentru a împiedica desfăşurarea evenimentului din ţinutul Herţa sau pentru că avem ceva împotriva doamnei Elena Nandriş”, a spus în discursul său preşedintele Societăţii „Golgota”, domnul Octavian Bivolaru.

Printre cei care au luat cuvântul referindu-se la tragicul eveniment de la Lunca s-au numărat domnul Octavian Voronca, care a venit şi cu unele cifre reale, despre cei care au fost nimiciţi acolo sau care au avut de suferit în urma masacrului. Istoricul Dumitru Covalciuc de asemenea s-a referit la acel tragic moment din istoria neamului, spunând că „bucovinenii au fost şi sunt mai patrioţi decât ceilalţi români care trăiesc în regiunea Cernăuţi, deoarece în lunca Prutului au avut de suferit în mare parte românii bucovineni şi mai puţin, regăţenii”, lucru care a fost negat de domnul Alexandru Platonov, vicepreşedintele Fundaţiei Civice raionale „Gheorghe Asachi” din Herţa.

Arhivistul Dragoş Olaru a venit cu ideea ca un specialist să se ocupe mai minuţios de această problemă tragică din istoria românilor din regiunea Cernăuţi pentru a se cunoaşte până la urmă acel adevăr despre Masacrul de la Lunca. Vasile Bâcu şi Vitalie Zâgrea, au felicitat organizatorii pentru faptul că nu au trecut cu vederea această pagină neagră din istoria noastră, organizând conferinţa respectivă, doar că acea coincidenţă cu evenimentul de la Lunca, nicidecum n-ar fi trebuit să ne dezbine, ci dimpotriva – durerea comună, trebuia să ne unească, să fim prezenţi la ambele manifestări de comemorare a martirilor neamului românesc.

Din partea Consulatului General al României la Cernăuţi cu un cuvânt de salut a fost prezent domnul Ionel Ivan, ministru consilier, care a menţionat eforturile depuse de cele două societăţi de a organiza o asemenea conferinţă.

Domnia sa a spus:

„Cu sigurantă Fântâna Albă şi Lunca rămân răni încă deschise pe obrazul naţiunii române, pe obrazul poporului român, răni, aş putea spune, încă sângerânde, de la dvs. de aici din nordul Bucovinei se văd mult mai bine decât se văd de la Bucureşti, din România. Vreme de 50 de ani noi nici n-am ştiut despre ele. Înţeleg că din motive obiective nu putem merge toţi, nu ne putem întruni şi la Lunca, dar sper că ne vom întâlni la Fântâna Albă… Noi cei de la Consulat trebuie să fim şi la Lunca, va fi şi acolo o procesiune, încă o dată, repet, îmi pare rău că n-o să fim împreună acolo, tot la fel de rău îmi pare că acei copilaşi pe care i-a adus Iurie Levcic aici n-au rămas să asculte această lecţie de istorie, sper ca data viitoare să fie aici, pentru că sunt şi tineri printre noi, dar era foarte bine ca acei micuţi care au cântat acele cântece nemaipomenite să le înţeleagă sensul cu adevărat…”, a mai spus domnul Ministru consilier Ionel Ivan (audio în subsolul acestui text).

Spre sfârşitul conferinţei, unii dintre participanţi au plecat spre Lunca pentru a fi prezenţi la evenimentul de pe valea Prutului, iar sala a rămas aproape goală.