Efectuat de o echipă de cercetare de la Princeton, UCLA și Universitatea Chicago și publicat în Science Advances, studiul a analizat impactul fracturării pe 1,1 milioane de nou născuți din Pensylvania între anii 2004 și 2013.
„Rezultatele analizei noastre sugerează că introducerea fracturării afectează sănătatea nou născuților ale căror mame trăiesc în aria de 3 Km a unui puț de gaze pe timpul sarcinii. Pentru mamele ce trăiesc la 1 Km găsim o creștere de 25% a probabilității de apariție a greutății scăzute (sub 2,5 Kg) precum și un declin semnificativ al greutății generale a nou născuților combinat cu o sănătate redusă.” scriu autorii.
Studiul spune că este imposibil să identificăm exact mecanismul ce produce acest efect dar aruncă vina pe apa poluată ce rezultă din contaminarea resurselor locale, aerul poluat rezultat de la „fluidul de fracturare”, folosit pentru a produce puțurile de gaze și emisiile ce provin de la puțurile însăși.
Cercetătorii spun că daunele potențiale produse bebelușilor – în mod particular cei 0,7% din copiii SUA ale căror mame trăiesc în apropierea puțurilor de fracturare – sunt importante deoarece fetușii sunt sensibili la poluare.
Cercetătorii spun că s-au decis să studieze nou născuți deoarece sunt ușor de comparat. Fracturarea ar putea avea o listă mai mare a bolilor produse asupra adulților și copiilor, dar relația acestor boli cu fracturarea este greu de cuantificat.
„Deoarece fetusul este în uter 9 luni, este posibil să indicăm durata expunerii. Nu este aceeași situație ca în cazul altor boli precum cancerul, ce se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp” explică studiul.
Fracturarea hidraulică este un proces prin care apa și chimicalele sunt turnate în pământ creând presiune și determinând astfel pământul să pleznească pentru a face loc gazului și petrolului să iasă la suprafață. Această tehnică a cunoscut un boom rapid în ultimii 15 ani. În anul 2000 erau doar 23 000 de puțuri de fracturare. Acel număr a crescut la peste 300 000. Aceste puțuri asigură două treimi din producția de gaz natural și jumătate din cea de petrol.
„Fantani” e tradus gresit, în engleza este well care înseamnă fântână dar si puț. In cazul de fata e vorba de „puț de gaze/țiței „.
Din tot ce am citit pana acum pe subiectul exploatarilor de tip petrolier (care le includ si pe cele de gaz de sist), am inteles ca toate pot produce poluare foarte periculoasa. Copiii si adultii sunt expusi la ea chiar si in cazul exploatarilor clasice. Atunci cand sonda sparge subsolul, diverse tipuri de gaze eliberate astfel se ridica la gura sondei, care, desi ar trebui sa fie prevazuta cu un ventil, se pare ca e lasata de obicei deschisa pentru ca sonda sa „traga” mai bine. Gazele care ies la suprafata sunt toxice si chiar radioactive, atunci cand subsolul contine minereu radioactiv. Unele dintre ele se ridica in atmosfera, altele sunt mai grele decat aerul si raman la nivelul solului, unde sunt inhalate de catre oameni si se acumuleaza in spatiile de locuit, ducand la o crestere a incidentei cancerelor (cum se intampla de exemplu la Dudestii Vechi, Timis) sau altor boli. Inhalarea gazelor din imediata apropiere a unei sonde de gaz poate duce la moartea imediata, cum s-a intamplat in cazul baietelului Marian Furcelea, un copil de 9 ani care a murit la sfârşitul lui februarie 2014 lângă sonda de extracţie ţiţei nr. 536 din Ariceştii Rahtivani aparţinând OMV Petrom. Medicii legişti au constatat că decesul s-a produs din cauza unui edem pulmonar toxic, provocat de o intoxicaţie acută cu gaz de sondă. Baiatul s-a apropiat prea mult de sonda care nu era împrejmuită in nici un fel si care se afla la aproximativ 300 de metri de locuinţa familiei lui.
https://www.observatorulph.ro/exclusiv/60903-povestea-lui-marian-copilul-de-noua-ani-ucis-de-sonda-omv-petrom-la-aricesti
Industria petroliera in ansamblul ei este extrem de poluanta. In Romania, de exemplu, se pare ca Petrom OMV e cel mai mare poluator de suprafata, iar in lume Chevron e cel mai mare poluator privat din istorie, dar si mai ingrijorator mi se pare faptul ca poluarea pe care o produc incepe sa fie masurata din ce in ce mai mult in paradigma incalzirii globale (ca emisie de carbon) si ca scandalurile in care sunt implicate companiile petroliere avanseaza astfel falsa agenda „verde”, in loc sa duca spre rezolvarea adevaratelor probleme pe care le creeaza.
La sfarsitul lui 2017, doi deputati au incercat sa propuna colegilor lor un proiect de lege interesant. E vorba de o iniţiativă legislativă vizând modificarea şi completarea Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului, justificata de faptul ca poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. Propunerea era ca săvârşirea a trei contravenţii grave de mediu într-o anumită perioadă de timp sa duca la suspendarea activităţii agenţilor poluatori de către autorităţile competente, până la certificarea soluţionării problemei.
http://epochtimes-romania.com/news/pentru-aer-curat-doi-deputati-usr-propun-sanctiuni-drastice-pentru-poluatori–265869
Din pacate, initiativa nu a prea starnit interesul altor parlamentari.
In schimb se forteaza continuu modificarea Legii petrolului in asa fel incat sa dispara „problemele” pe care statul si companiile private le au din cauza proprietarilor terenurilor care, de cele mai multe ori, refuza sa permita accesul angajatilor companiilor pe acele terenuri ale lor pentru care s-au incheiat acorduri de explorare si exploatare intre stat si companii.
https://lege5.ro/Gratuit/gu3dkoju/legea-petrolului-nr-238-2004
Si se dau pe banda rulanta hotarari de guvern de aprobare a unor acorduri de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare petrolieră si de emitere de acte aditionale in aceste acorduri.
HG nr. 711/2017 – aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare şi a unor acorduri petroliere de concesiune pentru exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze..
https://legeaz.net/monitorul-oficial-776-2017/hg-711-2017
HG nr. 709/2017 – aprobarea unor acorduri petroliere de concesiune pentru dezvoltare-exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” — S.A. şi „AMROMCO ENERGY” — S.R.L.
https://legeaz.net/monitorul-oficial-776-2017/hg-709-2017
HOTĂRÂRE nr. 948 din 28 decembrie 2017 privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” – S.A. şi AMROMCO ENERGY – S.R.L.
https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/196293
S-ar parea ca prioritatea statului e mai degraba distrugerea si expropierea terenurilor private (majoritar agricole) si exploatarea poluanta si fara beneficii pentru populatie a resurselor subsolului, nu protejarea vietii si proprietatilor locuitorilor Romaniei.