Șef olimpic: „MICROCIPAȚI sportivii «CA PE CÂINI» ca să renunțe la dopaj”

Mike Miller, directorul executiv al Asociației Mondiale a Olimpicilor, oferă un punct de vedere controversat.

Toți atleții ar trebui să fie microcipați precum câinii pentru a preveni dopajul, a propus unul dintre directorii sportivi de frunte ai țării.

Mike Miller, directorul executiv al Asociației Internaționale a Olimpicilor și director al Asociației Agenților de Fotbal – precum și fost director executiv al Comisiei Internaționale de Rugby (acum World Rugby) – a declarat că se apropie tehnologia ce ar putea permite unui implant să urmărească atât mișcările persoanelor cât și detectarea substanțelor de augmentare a performanței în organism.

„Ne cipăm câinii”, a spus în cadrul unui Forum Media din Westminster pe tema integrității și responsabilității în sport.

„Suntem pregătiți să facem asta și nu se pare că le aduce vreo vătămare. Atunci, de ce nu am fi pregătiți să ne cipăm pe noi înșine?”

Admițând că „nu este un Steve Jobs”, omul în fruntea organizației ce se laudă că reprezintă peste 100.000 de sportivi olimpici în viață, a solicitat de asemenea ca sportivii care se dopează să fie eliminați pentru totdeauna din competițiile sportive.

„Trebuie să ne păstrăm avansul în fața trișorilor”, a mai zis.

„Sunt de părere că pentru a opri dopajul trebuie să ne cipăm atleții cu cea mai avansată tehnologie disponibilă. Unii spun că asta înseamnă o invadare a vieții private. Ei bine, e un club iar cui nu-i convine și nu vrea să urmeze regulile clubului, nu e obligat să se înscrie în el.”

Subliniind că aceasta e doar o opinie personală, nu cea a Asociației, a mai adăugat:

„Tehnologia nu a ajuns încă acolo, dar nu e departe.”

„Problema cu actualul sistem anti-doping este că el ne poate spune doar dacă în momentul efectuării testului există sau nu substanțe interzise în organismul sportivului. Noi avem însă nevoie de un sistem care să ne confirme că sportivul nu a folosit niciodată substanțe interzise, astfel că dacă există modificări ale markerilor, ele să fie detectate.”

„Unii spun că nu ar trebui să facem asta oamenilor. Păi, noi suntem un popor care iubește câinii; câinilor le-o facem. Suntem pregătiți să le-o facem și nu pare să-i afecteze. De ce nu suntem pregătiți să ne implantăm cipuri și nouă înșine?”

Miller, care a fost președintele Comitetului Internațional de Rugby pentru un deceniu, până în 2012, nu este prima persoană care propune microciparea sportivilor în lupta împotriva dopajului în sport.

Atenția a fost îndreptată până acum spre a stabili dacă ar trebui monitorizată în permanență mișcarea sportivilor, permițând celor care îi testează să îi localizeze imediat sau să se bazeze pe rapoartele zilnice  ale sportivilor despre locul în care se află la o anumită oră, așa cum prevăd acum regulile de prelevare a probelor în perioadele din afara competițiilor.

Însă cu toate că asta ar simplifica actualul sistem pentru toți cei implicați, apar probleme majore privind dreptul la o viață privată și chiar la binele general al sportivilor, având în vedere recenta avalanșă de scurgeri de informații și date medicale produsă de hackerii ruși.

Șeful Agenției Anti-Doping Britanice (UKAD), Nicole Sapstead, este sceptică în ceea ce privește propunerile lui Miller.

„Sunt binevenite descoperirile tehnologice verificate care să ne ajute în lupta anti-doping,” spune ea.

„Totuși, cum putem fi siguri că acest sistem nu poate fi spart sau că poate monitoriza toate substanțele și metodele de pe listă? Este vorba și de a lovi într-un echilibru între dreptul la o viață privată și nevoia de a demonstra că ești curat.”

„Vom încuraja activ cercetarea pentru a dezvolta noi tehnologii care să ajute organizațiile anti-drog să-și îndeplinească obiectivele.”

Vorbind la acelasi forum, Sapstead a arătat modul în care dopajul și situația materială și de sănătate a sportivului sunt legate.

Făcând referire la un caz care includea și acuzații de „abuz domestic”, ea a mai spus:

„Pentru mine este destul de clar că atunci când este vorba de abuz, de intimidare sau doar o presiune uriașă pe un sportiv să reușească, asta crește imediat riscul de dopaj sau tentația de a se dopa.”

„Ar trebui să fim conștienți de acest risc, mai ales atunci când vorbim de sportivi foarte tineri și foarte vulnerabili sau de sportivi aflați la apusul carierei.”

Ea a mai adăugat:

„Ceea ce la început pare a fi un caz anti-doping, după investigații mai amănunțite se dovedește a fi o problemă privind situația generală a sportivului.”

„Am descoperit că este vorba de hărțuire și intimidare și avem cazuri trimise către poliție și către forurile sportive.”

„În principal, situația sportivului este influențată de droguri recreaționale, suplimente alimentare și analgezice.”

„UKAD a instrumentat și înaintat autorităților 17 cazuri în ultimele 12 luni, determinate clar de probleme privind situația materială și de sănătate a sportivilor.”