Decizie CEDO: Angajatorul nu-ți poate monitoriza conversațiile private

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat astăzi România pentru că nu a protejat drepturile unui inginer care a fost concediat de angajator pentru folosirea internetului de la serviciu în scopuri personale. Acum zece ani, compania pentru care lucra i-a monitorizat contul de Yahoo Messenger. Judecătorii CEDO consideră că asta este o violare a secretului corespondenţei.

CEDO a decis astfel în cazul unui inginer român, concediat în urmă cu 10 ani pentru că folosea la serviciu Yahoo Messenger. Bărbatul a spus că folosea serviciul de mesagerie pentru a vorbi cu clienții, dar angajatorul i-a reproșat că vorbea și cu fratele său și cu iubita, așa că l-a concediat, în 2007.

Inginerul a contestat concedierea în instanță. Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză, așa că bărbatul, acum în vârstă de 38 de ani, a sesizat CEDO. Decizia de astăzi este obligatorie pentru toate statele care au semnat Convenția pentru Drepturile Omului.

În ianuarie 2016, CEDO a pronunțat o primă decizie în acest caz și a dat dreptate angajatorului. Judecătorii au spus că nu este un abuz când angajatorul dorește să verifice dacă angajații se achită de îndatoririle lor profesionale în timpul orelor de program.

Însă apărarea a cerut și a obținut o nouă examinare a dosarului, la Marea Cameră.

Inginerul român susține că angajatorul său i-a încălcat dreptul la viață privată atunci când i-a spionat comunicațiile. Angajatorul l-a prins că își folosea serviciul de mesagerie pentru a discuta și în interes privat, cu fratele și iubita sa, deși regulamentul intern interzicea acest lucru în mod expres. Reprezentantul Guvernului român la CEDO, Catrinel Brumar, a mizat exact pe acest lucru, subliniind în timpul audierii că reclamantul fusese informat despre această interdicție, pe care a încălcat-o. Pe de altă parte, ea a insistat că angajatorul nu a fost interesat de conținutul mesajelor trimise, ci numai de „natura” lor, adică de caracterul lor privat.

În schimb, avocații reclamantului au evidențiat că salariații nu pot să renunțe în mod absolut la orice fel de drept la viață privată atunci când intră pe ușă, la muncă. În plus, inginerul român nu știa că are comunicațiile supravegheate. Angajatorul s-a folosit de un program de tip „spyware”.

Cazul a sensibilizat foarte mult Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), care a arătat că acest dosar are „o importanță deosebită pentru protecția angajaților în era digitală”. Ca urmare, CES a mizat pe unele argumente avansate în ianuarie de singurul judecător de la CEDO care exprimase o opinie minoritară și care îi dăduse dreptate inginerului român. Acest judecător a spus că există un risc ca angajatorul să se comporte ca un Big Brother, iar viața privată a angajaților să fie „vândută” patronilor.

Franța a fost singurul stat terț chemat să depună observații scrise la Curte, pe marginea acestui caz. Franța consideră că „în măsura în care salariații sunt informați în prealabil de existența unui control din partea angajatorului, un asemenea control poate da naștere unei ingerințe în dreptul la respectarea vieții private, care este însă proporțional cu scopul legitim pe care îl urmărește”.