Profesorul ecumenist Constantin Necula va conferenția în Comuna Tașca, din județul Neamț. Ar fi dispus la un dialog teologic onest pe tema ecumenismului și a sinodului din Creta?

UPDATE: Desfașurata intr-un decor de petrecere campeneasca, conferința parintelui Necula a adunat destul de puțina lume, in ciuda faptului ca preoții locali au mediatizat evenimentul intens in saptamana anterioara, promițandu-le credincioșilor, pe langa hrana sufleteasca pe care ar fi trebuit sa le-o dea conferința, si hrana trupeasca specifica petrecerilor de acest gen. Datorita slabei prezente a publicului, conferința a inceput mai tarziu decat era programata și a durat destul de puțin. Din informațiile de la fața locului, numarul preoților prezenți a fost foarte redus, deși s-a făcut mediatizare intensă la protopopiat, cei mai mulți dintre puținii preoți prezenți aparand catre sfarșit. Conferențiarul a ținut sa faca o referire indirecta la articolul de prezentare pe care i l-am facut pe siteul nostru.

Primăria Comunei Tașca, din județul Neamt, l-a invitat sâmbătă, 19 august, pe preotul profesor Constantin Necula să țină o conferință în localitate, sub titlul “Îndrăznim, El a biruit lumea”. Nu știm care va fi tema exactă a conferinței, însă evenimentul este promovat inclusiv de către Protopopiatul Piatra Neamț.

Profesorul sibian de teologie s-a impus publicului larg printr-o abordare neconvențională a teologiei, printr-o atitudine megaecumenistă referitoare la marile teme legate de raportarea Bisericii Ortodoxe la celelalte culte religioase. Animat de un spirit de vedetă, de un fel de revival de tip penticostal, preotul Constantin Necula atrage mulțimea prin prezentarea unei viziuni lumești, dezbrăcate de caracterul sacru si spiritual despre Ortodoxie, dar și prin unele afirmații cu caracter eretic legate, de exemplu, de caducitatea Sfintelor Canoane sau de pretinsa sfințenie a papei Ioan Paul al II-lea.

Într-o conferință, într-un spirit manipulator, domnia sa a încercat să acrediteze ideea că ecumenismul este singurul motiv pentru care etniile din Romania trăiesc în pace religioasă. În același duh, într-o altă conferință, a afirmat: “Ardealul nu poate fi decât ecumenist”. Această idee este o blasfemie la adresa sfinților ardeleni care au luptat și și-au dat viața pentru apărarea Ortodoxiei pe meleagurile lor, împotriva uniației greco-catolice și a propovăduririi diferitelor erezii¹, iar ecumenismul “istoric” la care face referire excludea cu totul Ortodoxia dintre religiile acceptate în Ardeal.

Cu aceeași ocazie, a afirmat că este rocker, că stă pe un post de radio de muzică rock patru ore pe zi, că are de gând sa meargă la concerte rock cu sutana și cu crucea la gât etc. etc².

Într-o scrisoare a unor preoți suceveni, trimisă spre publicare în urma unei conferințe susținute la Rădăuți anul trecut, reiese că acei preoți s-au smintit complet de răspunsurile oferite de doctorul în teologie, care a bagatelizat importanța sfintelor canoane, a fost de acord cu pictarea ereticilor în pictura ortodoxă etc. Cu acea ocazie, la fel a fost banalizată și gravitatea sinodului din Creta, în sesiunea de întrebări care i s-a pus pe această temă³.

În urmă cu ceva vreme, profesorul Necula a afirmat că papa Ioan Paul al II-lea este “sfânt astăzi” o opinie teologică pentru care, în mod firesc, ar fi trebuit să fie sancționat disciplinar, deoarece în afara Bisericii Ortodoxe nu există mântuire, nici har, și, prin urmare, nu poate exista sfințenie. Cu acea ocazie, domnia sa a vorbit despre faptul ca Biserica Ortodoxă este “Sora apostolică a Bisericii Romano-Catolice”, prin aceasta dând glas ideii eretice a “Bisericilor surori” și a “celor doi plămâni ai creștinismului”, atât de prezente în dialogurile ecumeniste. În realitate, Biserica Ortodoxă este singura Biserică a lui Hristos, neavând nicio “soră”, deoarece Hristos nu poate fi cap mai multor “biserici”⁴.

În altă luare de poziție, părintele Necula afirma că “popa e popă de la ușă încolo”, acreditând ideea că “de la ușă încoace” își poate permite orice, idee puternic promovată în rândul preoților liberali în gândire, influențați de obiceiuri ecumeniste⁵.

Invitat la o conferință la penticostalii de la Beiuș, organizatorii au explicat prezența preotului Necula prin faptul că: “vom face ca toți ortodocșii care vor veni să se simtă bine, pentru că suntem biserici surori, toți suntem creștini și avem aceeași credință în Dumnezeu”, când în realitate nu suntem toți biserici surori, ci Ortodoxia este Biserica lui Hristos, pe când ceialalți sunt eretici și schismatici, rupți de trupul Bisericii. La aceasta conferință ecumenistă, preotul Necula a fost invitat în Duminica Ortodoxiei, când Biserica sărbătorește triumful asupra tuturor ereziilor și schismelor. Partenerul de conferință i-a fost controversatul pe atunci încă preot Cristian Pomohaci. Conferința respectivă s-a desfășurat sub egida: “Depășind barierele confesionale, ne vom ruga împreună și vom cânta din cântările Oastei Domnului”, o idee curat ecumenistă, condamnată de canoanele 45 si 46 apostolice, care interzic orice formă de rugăciune cu ereticii. Afirmațiile legate de faptul că penticostalii sunt frați cu ortodocșii au fost făcute de pastorul Vladimir Pustan, trecut de la Ortodoxie la penticostalism⁶.

Cu acea ocazie, creștinii ortodocși din Beiuș au considerat participarea celor doi preoți ortodocși, alături de pastorul Vladimir Pustan, ca fiind nepotrivită, mai ales în Duminica Ortodoxiei, fiind de opinia că pentru acest lucru cei doi ar fi trebuit sancționați canonic⁷.

Chiar dacă pe parcursul conferinței, preotul Necula le-a vorbit penticostalilor despre Ortodoxie, prezența sa acolo i-a legitimat pe penticostali ca “frați”, iar erezia lor ca “biserică soră”. Este un exemplu clasic de abordare ecumenistă a “dialogului” dintre teologii ortodocși ecumeniști și eretici, în care ortodocșii vorbesc fără să îi audă nimeni despre valorile Ortodoxiei, legitimându-i însă pe eretici ca parteneri de dialog și ca “biserici surori”. Există obiecția că după această conferință câțiva penticostali au trecut la Ortodoxie. Întrebarea este: la ce fel de Ortodoxie au trecut ei? La Ortodoxia Sfinților Părinți sau la o Ortodoxie despre care știau de la ecumeniști că este “biserică soră” cu penticostalismul?

Există numeroase exemple care ilustrează teologia postpatristică originală pe care preotul Necula o practică. Cu siguranță, locuitorii micuței așezări montane din Neamț sunt onorați să aibă în mijlocul lor un teolog recunoscut precum părintele Constantin Necula. Dar oare știu ei toate detaliile despre teologia propovăduită de sfinția sa? S-a consultat oare primăria din localitate cu cei trei preoți din zonă, care mărturisesc că sunt apărători ai ortodoxiei și că nu au nicio părtășie cu ecumenismul, atunci când a decis să invite una dintre cele mai cunoscute figuri ale ecumenismului teologic românesc să le conferențieze?

Părintele Constantin Necula îi îndeamnă pe tașcani să îndrăznească. Să sperăm că nu îi îndeamnă să îndrăznească să treacă împreună peste frontierele Ortodoxiei, în țara străină și plină de primejdii a ecumenismului.

Poate nu ar fi de rău augur, dacă tot vine într-o localitate cu oameni credincioși care țin Ortodoxia de secole din moși strămoși, să le vorbească despre sinodul din Creta și despre ecumenism, cu onestitate și cu dorința de a-i informa cu adevărat despre implicațiile în viața pe termen lung a Bisericii. Ar fi foarte bine dacă ar accepta și invitația la un dialog teologic onest, documentat, nu în stil de sitcom, pentru ca ortodocșii din audiență să își poată face o opinie cu privire la ecumenism și sinodul din Creta, despre care preoții parohi nu le spun mai nimic.