Sfântul Iustin Popovici despre asceza divino-umană a desăvârșirii omului: „Sunt împotriva desei împărtășiri în Sfântul Munte. Omul ar deveni un automat dacă puterile harului lui Hristos ar lucra desăvârșirea și mântuirea lui fără participarea voinței lui și fără luptă”

„Omului îi revine să caute, iar lui Hristos să dea puterile [energiile] trebuitoare. Numai în acest fel se săvârșește lucrarea desăvârșirii evanghelice divino-umane a omului. Lucrul acesta se face întotdeauna după o simetrie divino-umană, ca să nu se întâmple una din două: nici omul să nu devină robot, nici Dumnezeu să ajungă de prisos.” [1]

„Sunt împotriva desei împărtășiri în Sfântul Munte!” [2]

„Într-adevăr, omul ar deveni un automat dacă puterile harului lui Hristos ar lucra desăvârșirea și mântuirea lui fără participarea voinței lui și fără luptă; iar Dumnezeu ar fi de prisos dacă omul ar urmări desăvârșirea și mântuirea lui numai prin ostenelile lui proprii, fără participarea puterilor harului lui Hristos. Această asceză divino-umană a desăvârșirii omului este o luptă continuă împotriva păcatului, împotriva ispitelor și a patimilor, împotriva duhurilor celor necurate. În lupta aceasta destinul învinge întotdeauna dacă folosește puterile pe care i le procură Iisus. Și el se luptă aducând tot sufletul lui și toată voința lui. El se oferă pe sine ca luptător, iar armele le ia de la Hristsos.” [3]

[1] Arhimandritul Iustin Popovici, „Omul și Dumnezeul-Om”, editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 197

[2] Arhimandrit Iustin Popovici apud Arhimandrit Ioanichie Bălan, „Pelerinaj la locurile sfinte”, editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1992, p. 567

[3] Arhimandritul Iustin Popovici, Op. cit.