Somnul rațiunii naște monștri, iar tehnologia ne adoarme rațiunea și i se substituie

Francesco Goya (1746 – 1828) spunea că „somnul raţiunii naşte monştri„. Cu acest citat este asociat până în zilele noastre. A constatat-o pe propria piele, când, după ce devenise celebru ca pictor al curţii regale din Spania, din pricina surzeniei pe care a dobândit-o în a doua parte a vieţii, s-a autoizolat de societate si datorită singurătății a pierdut contactul cu realitatea și s-a cufundat în coşmarurile cele mai negre ale închipuirilor ce îl înconjurau și îl bântuiau, fapt observat și în schimbările apărute în picturile sale. Goya nu mai aude sunetele lumii reale și se autoizolează în culorile și formele lumii sale imaginare, o lume deformată de mintea sa, treptat, din lipsa contactului cu realitatea.

Astăzi, soarta lui Goya ar fi diferită pentru că ar fi trecut peste acest handicap cu ajutorul tehnologiei, iar prin metode alternative de socializare, sau chiar implanturi electronice să trăiască o viață normală … Aşa o fi ?!

Bine ați venit în “era revoluției digitale”. O lume în care omul s-a integrat foarte ușor și rapid. Generația nativilor digital, cei crescuți printre computere, telefoane mobile, multimedia, jocuri, internet, produsul noii tehnologii care le-a modelat comportamentul, pe care și-au format tiparul de gândire într-un mod cu totul special, se apropie de maturitate.

Uniunea Internațională de Telecomunicații, arăta în 2014 că

• în lume există mai multe telefoane mobile în uz (7 miliarde) decât numarul populației1;
• 44% din locuințe sunt conectate la internet și 4 miliarde de oameni sunt utilizatori virtuali2;
• 89% din locuințele de pe pământ au cel puțin un televizor3.
• conform unui studiu realizat de compania Nielsen în anul 2015, adulții de peste 18 ani din SUA petrec peste 11 ore/zi în fața dispozitivelor electronice (computer,TV, smartphone, radio etc.).4

În următorii ani, lumea va fi cucerită de conceptul “Internet of Things” (internetul lucrurilor) în care fiecare maşină, frigider, centrală nucleară sau electrică, bancomat sau dronă, fiecare obiect ce conține componente electronice, software și senzori va fi digitalizat, adică va fi conectat online pentru a putea fi controlat de la distanță de producător sau proprietar iar acest obiect va avea o adresă IP de internet și va fi conectat la rețea. Dar lucrurile nu se opresc aici. Internetul lucrurilor are planuri mari în crearea unor orașe inteligente, unde totul este controlabil și monitorizabil online, de la temperatura apei de la robinet până la activitatea biologică umană și animală, prin implantarea celebrelor și controversatelor biocipuri. Astfel fiecare om sau animal va avea un IP de internet și va fi monitorizat/controlat cu ajutorul mouse-ului si tastaturii. Singurul obstacol în calea ultratehnologizarii omului este cultura sa conservatoare.

Este clar că viața omului modern s-a schimbat. Din pacate este din ce în ce mai dificil de constientizat acest lucru, deoarece tehnologia ne-a invadat brusc și la scară foarte mare nemailăsând loc unor grupuri de referință la care tehnologia nu s-a implementat, cu care să facem o eventuală comparație noi cei evoluați. Niciodată omul nu a fost mai dependent de vreun lucru și mai nepăsător de propriile sale aptitudini, vocații sau soarta sa până acum, când parcă suntem prinși într-o relație patologică cu tehnologia, care ne fură tot mai mult timp şi în care slujim tehnologiei mai mult decât ne slujește ea nouă. Este adevărat că tehnologia ajută dar în același timp, se substituie nouă și fiecare clipă petrecută împreună este o clipă moartă deoarece nu trăim acest timp ci suntem “îndrumați”.

S-au făcut numeroase statistici și studii cu privire la modificările cognitive ce apar celor ce folosesc thnologia în exces, unele din acestea arătând tulburător:

• Merrelyn și Fred Emery5 psihologi la universitatea din Camberra, Australia, arată că vizionarea materialelor multimedia indiferent de gadgetul folosit se situează la nivelul conștient al somnambulismului. În momentul vizionării, emisfera stângă a creierului (partea rațională, analitică a creierului) își încetează activitatea (deoarece acțiunea nu se petrece “aici și acum”) iar emisfera dreaptă (responsabilă cu imaginația, emoțiile) înregistrează imaginile, dar, din moment ce legăturile dintre emisfere sunt și acestea parțial întrerupte, imaginile cu greu pot fi conștientizate, mesajele vizionate sunt transferate direct în subconștient și majoritatea se multumesc doar cu senzațiile trăite. De aici dificultatea celor mai mulți de a-și aminti multe lucruri vizionate anterior. Aceasta deprinde creierul cu starea de pasivitate mentală, diminuează imaginația creativă, apare o deschidere patologică spre evaziunile în imaginar, slăbește capacitatea de concentrare;
• Jane Healy6, neuropsiholog pediatru și cercetător, a constatat că la 3-4 ore petrecute zilnic în fața imaginilor în mișcare, se produce o subdezvoltare a emisferei stângi a creierului ceea ce afectează gândirea logică și analitică, exprimarea corectă gramatical, exprimarea cursivă a ideilor, scrierea, cititul, raționamentul matematic și științific, apetența pentru lectură și învațare;
• Akio Mori, profesor de neuropsihologie la universitatea Nihon din Japonia7, într-un studiu vast realizat pe 250 de tineri între 6 si 29 de ani a constatat că cei care petreceau între 2 și 7 ore jucându-se pe calculator aveau pe tot parcursul zilei o activitate corticală extrem de redusă (identică cu a celor suferinzi de demență gravă), ce persistă întreaga zi, indiferent de activitățile la care mai participau. Prin urmare este falsă credința că utilizarea calculatorului dezvoltă gândirea și îl face pe copil mai inteligent. Aceste studii arată că este greu de gasit un alt mijloc care să afecteze atât de puternic dezvoltarea creierului;
• “amnezia digitală” (denumită și “efectul google”) este un fenomen care afecteaza toate grupele de vârstă și constă în deteriorarea capacitătații de a memora. Aceasta apare în urma folosirii excesive a internetului, a diferitelor gadgeturi (agende, cărți digitale etc) pentru informare rapidă și stocare de informații. Într-un studiu realizat de Kaspersky Lab8 pe un eșantion de 1 000 de persoane, arată că internetul a devenit o extensie online a creierului pentru 91% din intervievați, 50% din aceștia nici nu încercau să își amintească informația de care aveau nevoie ci apelau la smartphone imediat, iar 29% uitau imediat informația accesată online după ce aceasta nu mai era necesară. Amnezia digitală se produce deoarece creierul nu mai este motivat sa rețina nici o informație care este la dispoziția sa permanent in mediul virtual. Deci pe lângă faptul că ne informăm din ce în ce mai mult fără să reținem nimic, în timp, se produce și o micșorare a capacității de memorare si procesare a informațiilor care ne va limita pe viitor procesele cognitive;
• “demența digitală”9, termen introdus de neuropsihiatrul german Manfred Spitzer în 2012, în urma constatării unui patern de afecțiuni cognitive similare demenței, a căror etiologie este diferită de cea cunoscută până în prezent. Spitzer descrie o afecțiune a creierului datorată abuzului îndelungat de tehnologie digitală, întalnită în special la tinerii ce au crescut atașați de console de jocuri, computere, TV, care abuzând de acestea, afectează dezvoltarea fizică a creierului dând naștere la afecțiuni psihiatrice identice simptomatic cu cele ale bolnavilor de demență și pacienților care au suferit accidente cu răni cerebrale și se manifestă cel mai vizibil prin pierderea memoriei de lungă durată și afecțiuni ale abilităților cognitive. Afecțiunea este cel mai probabil IREVERSIBILĂ, asemenea demențelor dobândite de indivizi din alte cauze;
• dependența de pornografie pe internet este mai puternică decât dependența de cocaină10 ba mai mult, pornografia este cel mai răspandit drog din lume, conform unui studiu al National Center for Biotechnology Information din SUA. În anul 2006 profitul mondial de pe urma pornografiei însuma 97 miliarde de dolari, mai mult decât profiturile Microsoft, Google, Amazon, eBay, Yahoo, Apple, și Netflix la un loc. Această dependență produce atrofierea lobului frontal al creierului, distrugerea rețelelor neuronale, scăderea respectului de sine, depresie, anxietate, sevraj etc.;
• dependența digitală și dependența de pornografie sunt deja introduse ca afecțiuni în compendiile de psihiatrie din SUA, unde există clinici de reabilitare speciale pentru aceste afecțiuni;
• performanțele sociale scad odată cu migrarea spre rețelele virtuale deoarece socializarea virtuală presupune un efort de 10% (unii cercetători spun 7%) din efortul cognitiv solicitat de socializarea prin interacțiunea față-n față. Socializarea pe Facebook, Twitter etc. elimină mimica, gestica, postura, tonalitatea vocii. “Socializarea” online crează printre altele, fobii sociale (frica de a te întâlni față-n față), dependență, depresie, anxietate11, diminuează capacitatea de concentrare, generează efectul “frica de a lipsi ceva important” (FOMO- Fear Of Missing Out) care este o frică compulsivă de a pierde o oportunitate de socializare virtuală și crează dorința de a sta conectați în permanență cu ceilalți;
• oamenii rezistă mai greu la farmecul reţelelor sociale, decât la somn, ţigări şi alcool;
• “Nomopfobia”12 – No Mobile Pfobia – este frica de a (te) pierde (de) telefonul mobil. În esență este o stare de anxietate generată de pierderea conectivității cu cei aflați la distanță. Apare atât la pierderea telefonului mobil cât și la lipsa semnalului radio sau lipsa încarcatorului. 7 din 10 americani își verifică compulsiv mesajele pe telefon chiar dacă nu au primit nici unul. Ați încercat vreodată să stați fără smartphone măcar 24 de ore ? Când ați oprit telefonul ultima dată și pentru cât timp ? Potrivit unui studiu realizat de institutul de cercetare britanic YouGov, mai mult de şase din zece tineri între 18 şi 29 de ani merg la culcare în compania telefonului. Practic telefonul nu paraseste individul 24 din 24, devenind o componentă de facto a omului. Compania Flurry care cercetează interacțiunea dintre utilizatori și smartphone-uri, a constatat că cei mai expuși dependenței sunt tinerii cu vârsta până în 20 de ani și părinții cu vârsta peste 35. Cercetătorii au propus ca nomofobia să fie inclusă în Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Psihice publicat de Asociația Americană de Psihiatrie;
• șoferii care folosesc excesiv echipamente GPS pierd capacitatea de a se orienta.

În această nouă viață virtuală, este înlocuită însăși ideea de om cu o imagine deformată, trunchiată și artificială asupra naturii umane, imagine rezumată prin 2 idei: hedonism (cultura placerii) și nihilism (negarea valorilor umane existente).

Ființa umană, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, omul depozitar al Adevarului Dumnezeiesc, cu a sa rațiune și memorie enciclopedică, singura dintre toate ființele capabilă de a înțelege și discerne Adevărul, de cunoasterea lucrurilor în sine și descoperirea legilor Dumnezeiești, este înlocuit astăzi cu omul nihilist – ateu, indiferent moral, izolat de semeni și de realitatea empirică și omul hedonist – consumator de senzații, plăceri, imagini, lucruri și persoane.

Iată de ce tehnologia nu doar că ne transformă dar ne și deformează ca oameni. Ea este în ultimă instanță produsul unei ideologii, și este totodată un instrument subtil, foarte la îndemână al transmiterii acesteia: prin dependență.

Asa cum am arătat mai sus dependența de tehnologie ne face nepăsători față de semeni, de lume și de noi înșine, de propriile noastre aptitudini și vocații, față de capacitățile noastre infinite atât de lăudate pe care le atrofiem folosind niște “cârje” informaționale inutile și în surplus. Însă, în plus, dependența de tehnologie ne face nepăsători și față de ideologia ei de fundal, ne ajută să îi uităm sau chiar să îi îndrăgim presupozițiile și asumpțiile transformând în tabu orice analiză critică, făcând imposibilă și tristă îndepărtarea de virtual.

Este oare ceea ce își doresc cu adevarat oamenii ? Sau cădem și noi în plasă ca Goya, adormindu-ne rațiunea și cedând locul nebuniei ?

Referințe:

1. https://www.itu.int/net/pressoffice/press_releases/2014/23.aspx
2. http://chartsbin.com/view/1886
3. http://www.vrworld.com/2011/01/26/digital-divide-global-household-penetration-rates-for-technology/
4. http://www.statista.com/chart/1971/electronic-media-use/
5. http://www.ph.unimelb.edu.au/~wbelcher/misc/tv/
6. http://education.jhu.edu/PD/newhorizons/future/creating_the_future/crfut_healy.cfm
7. http://www.geek.com/games/video-games-bad-for-your-brain-549027/
8. https://kasperskycontenthub.com/usa/files/2015/06/Digital-Amnesia-Report.pdf
9. http://www.alzheimers.net/2013-11-12/overuse-of-technology-can-lead-to-digital-dementia/
10. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3050060/
11. http://nperov.com/health/social-networking-bad-mental-health/
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Nomophobia