Inginer nuclear: “Fukushima este cel mai grav cataclism industrial din istoria lumii.” Rezidurile radioactive se scurg în continuare în pământ și în ocean. Până pe Coasta de Vest a SUA, animalele mor alarmant din multiple cauze, unele de un cancer misterios care le topește oasele

În fiecare zi 300 – 400 de tone de apă extrem de radioactivă se scurg în ocean de pe versanții munților, pe sub reactoare, unde apa se contaminează cu material radioactiv scurs în pământ. Începând cu data accidentului, 11.03.2011 s-au scurs și se scurg cantități uriașe de substanțe radioactive. Unii specialiști recomandă ca reactoarele să fie îngropate într-un sarcofag ca la Cernobîl, deoarece se dovedește a fi imposibil de eliminat materialul radioactiv de acolo.

Conform enenews.com (Energy News), Arnie Gundersen, fost inginer nuclear, nu-și poate explica cum proiectanții acestor reactoare și țările care le-au construit nu au prevăzut asemenea dezastre, ca această topire a celor 3 reactoare. Acum, în interiorul centralei nucleare, roboții se topesc de la radiații, nucleele reactoarelor distruse sunt de negăsit și cantități uriașe de material radioactiv migrează în pânza freatică, pământ, contaminând Oceanul Pacific.

“Nimeni nu a descoperit unde sunt nucleele dispărute. “Zidul de gheață“ de 400 000 000$ se topește. Ba mai mult, mușamalizarea continuă, acoperind efectele radioactivității asupra sănătății, camuflându-le ca efecte ale stresului. Izotopii radioactivi vor fi extrem de periculoși pentru următorii 250 000 de ani. (n.n. – fiind creștini știm că nu au trecut decât aproximativ 7500 de ani de la Facerea Lumii, iar această perioadă de sute de mii de ani pare nepotrivită pentru scara reală a timpului și nejustificată științific, dar bineînțeles nu excludem faptul că radioactivitatea va face ravagii în viitor, pe o perioadă nedeterminată) De fapt, vă dati seama că nimeni nu știe exact dacă atunci se va sfârși. În interiorul reactorului nr. 2 este o combinație de aburi fierbinți, care nu provin doar de la chimicalele radioactive, ci sunt produși de reacția acestora cu fierul. Deci plouă cu metale topite și substanțe radioactive, datorită condensului. Cred că este cea mai apropiată imagine de cea a iadului pe care mi-aș putea-o închipui.“

Naohiro Masuda, șeful echipei de decontaminare a declarat că nu sunt ingrijorări cu privire la rezidurile nucleare topite rămase în interiorul centralei, ce erodează podeaua de beton a carcasei de siguranță.

Totuși, Shunji Uchida, managerul centralei nucleare, foarte sceptic cu privire la situație, a declarat jurnaliștilor:

“Avem fotografii foarte valoroase făcute cu ajutorul roboților și camerelor de filmat, dar este neclar în continuare de ceea ce se întâmplă cu adevărat înăuntru.“

Efectele dezastrului nuclear încep să se observe cu ochiul liber. Un număr record de foci și lei de mare mor sau se îmbolnăvesc subit, într-un număr fără precedent pe Coasta de Vest a SUA. Mulți au pungi uriașe de puroi verde și galben.

Leii de mare capătă tumori cancerigene. Boala pornește de la organele reproductive. Înainte de a muri se observă că tumoarea este infiltrată în coloana vertebrală pe care o transformă într-o masă gelatinoasă. Peste 25% din leii de mare care mor la Centrul Mamiferelor Marine suferă de cancer. În ultimii 3 ani între 80 și 90% din puii leilor de mare au murit, iar statisticile nu scad deloc. Este absolut anormală rata imbolnăvirii și mortalității, pentru populații de mamifere sălbatice.

Frances Gulland, cercetător senior al Centrului Mamiferelor Marine spune că:

“În interiorul unui animal afectat de această epidemie canceroasă, se află numai mase de țesuturi galbene cancerigene. Leii de mare acumulează cei mai mulți poluanți toxici în grasime, în stratul adipos. Este foarte important de reținut asta, din perspectiva sănătății umane. Aceste toxine, leii de mare le procură din hrană, din peștii pe care îi vânează. Iar hrana lor este aceeași cu a noastră …“